Esecul modelului suedez

Modelul social adoptat in diferite tari europene a starnit mai multe controverse. Astfel, se pare ca asistam la un razboi al modelelor sociale, pe de o parte modelul statelor foarte liberale (Estonia si Irlanda) pe de cealalta parte modelul tarilor nordice. Intr-o recenta carte, citata de Rompres, "Beyond the European Social Model" (Dincolo de modelul social european), publicata de Martin De Vlieghere, sunt reunite zece studii pe tema modelului social european si in special nordic. In opinia colectivului de economisti ce apartin scolii liberale, modelul social nordic - ce ar imbina prosperitatea economica si o puternica protectie sociala de stat - este un mit si, de fapt, un esec. Astfel, se afirma ca, in ciuda faptului ca tarile nordice si scandinave au depasit mai bine etapa dificila a anilor 2000, pe o perioada lunga, esecul acestor politici sociale este coplesitor, precizeaza Rompres. Astfel, economistii arata ca Suedia si Finlanda nu au mai creat nici un loc de munca in ultimii 20 de ani. Un fapt inca si mai dramatic este ca o tara ca Suedia, care, in 1975, era a patra pe lista celor mai bogate state din lume, se afla, astazi, pe locul al 14-lea. Finlanda a cazut de pe pozitia a 9-a, pe a 15-a. Chiar si aceasta tara, invidiata pentru sistemul sau educativ, pentru extraordinara dezvoltare a sectorului tehnologiei informatiei, este, pe termen lung, in declin. Si mai frapant inca, in ultimii zece ani, venitul celor mai saraci cetateni irlandezi a crescut mult mai rapid decat in Suedia. In ultimii zece ani, inegalitatile din interiorul tarilor nordice s-au accentuat si mai mult decat in Irlanda ori in Anglia. Pentru prima data in istorie, proportia persoanelor considerate sarace este mai ridicata in Suedia decat in tarile anglo-saxone. Unii specialisti gasesc explicatia in reformele lui Margaret Thatcher, fost premier britanic, reforme ce au fost aplicate intocmai de Irlanda.
De altfel, in aceasta consta intregul interes al cartii lui Martin De Vlieghere: in iesirea din schemele simpliste ce opun modele instrumentalizate de politicieni pentru a califica sau descalifica o politica economica ori alta. Adevarul modelelor este in alta parte. Dupa cum o arata bine autorii, daca tarile nordice se pot prevala de unele succese in materie de crestere economica, este pentru ca au stiut sa se delimiteze de modelul lor. Ele au indraznit sa infaptuiasca reforme, au inteles ca viitorul consta in innoire si in capacitatea de adaptare la schimbare. (C.S.)

---

Despre autor: