Revista presei culturale

"Oglinzi paralele/ Rovnobezne Zrklada" (jumatate in slovaca, jumatate in romaneste) este editata de Societatea Culturala si stiintifica "Ivan Krasko" si Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor din Romania, la Nadlac, orasul cu cea mai mare populatie de origine slovaca din tara. "Dupa zece ani" de aparitie intra in bilantul revistei - alcatuit de Ondrej Stefanko in nr. 3-4/ 2005) - "lucrari semnate de 262 autori, dintre care 198 slovaci, 25 cehi si 17 din alte literaturi (maghiara, slovena, sarba, rusa, turca, germana, croata, polona si elvetiana), pe langa eseurile, studiile semnate de 22 de autori romani". Partea in limba slovaca a publicat 167 de autori romani, dar si scriitori maghiari, cehi, slovaci, macedoneni, sarbi, albanezi, din Israel, germani sau englezi. Conform indicelui de la sfarsitul revistei, dintre autorii romani publicati se detaseaza cei care apartin generatiei '80, precum Magda Carneci, Ioan Flora, Florin Iaru, Marian Marin, dar si "clasicii" Gellu Naum, Marin Sorescu, Mircea Ivanescu, Petre Stoica, A.E. Baconsky - pentru poezie; dintre prozatori: Stefan Agopian, Mircea Cartarescu, Ioan Grosan, Mircea Nedelciu, Norman Manea, Dumitru Tepeneag.
"Jumatatea" in limba romana deschide spatiul mult discutat in ultima vreme al celei de-a treia Europe: astfel, Nicolae Mares realizeaza o traducere si un mic studiu despre poetul "continuator al avangardei poloneze" Tadeusz Rozevicz; acelasi N. Mares face, de asemenea, un util inventar al editarilor lui Arghezi (chiar daca numele poetului e cules cu doi "i" in titlu!) si ale lui Blaga in Polonia. Arhitectul sarb Bogdan Bogdanovic semneaza o mica profesiune de credinta: "Orasul si viitorul". Poezia si proza slovace sunt reprezentate de Peter Gregor ("Spleen"), respectiv Anton Balaz ("Lupta cu ingerul"), iar literatura ceha de Jiri Kratochvil si Ondrej Neff. Revista il plaseaza in paginile ei si pe puternicul poet turc Cengiz Bektas, laureat al Festivalului de la Neptun, organizat de Uniunea Scriitorilor din Romania in toamna trecuta.
In cealalta "jumatate", dedicata de regula literaturii romane traduse in slovaca, se disting prezentele lui Teodor Mazilu, Marin Mincu ("Drakulov dennik"!) sau Ioan Radu Vacarescu.
"Meandre" (revista de cultura, Alexandria) este editata de Directia pentru Cultura a judetului Teleorman. Conducatorul acestei institutii este si redactorul-sef al revistei, Stan V. Cristea, publicatia fiind astfel un monitor al activitatii culturale din judet. Editorialul lui Stan V. Cristea din nr. 1-2 (14-15) 2005 este retrospectiv, prezentand eforturile din cei 9 ani de aparitie si de diriguire a culturii judetene pentru editarea unor lucrari de ambitus local, de felul "Introducerii in istoria culturala a judetului Teleorman" (2000) sau al "Dictionarului scriitorilor si publicistilor teleormaneni" (2005). Literatura din revista (in special productii lirice) ilustreaza deci numele din astfel de "enciclopedii teritoriale", cuprinzand mai ales autori nascuti sau stabiliti in municipiul Turnu Magurele, orasul Videle, comunele Vedea, Crangu, Segarcea Vale ori Nicolae Titulescu. Aceste eforturi de ordonare a vietii culturale au un donquijotism considerabil, dar servesc la indexarea unor literatori, utila poate unui viitor oarecare. Din dosarul local al judetului nu lipsesc pagina de istorie (Gheorghe Popa, "Relatiile romano-bulgare in judetul Teleorman in prima jumatate a secolului al XIX-lea"), cea de arhitectura (Georgeta Done, "Monumente din Teleorman, in Programul National de Restaurare"), de numismatica (despre colectia diplomatului Dan Stanoiu) sau folclor (despre disparitia regretatului interpret Liviu Vasilica).
Partea de memorialistica a revistei dezvaluie subiecte care ar putea capta atentia istoricilor literari, precum "Marin Preda, militar" (de Nistor Teodorescu), o "Marturisire" a etnologului Iordan Datcu sau "Pe urmele lui Nicolae Iorga in Vlasca si Teleorman" (de Emil Paunescu). Actualitatea culturala demonstreaza o deschidere critica spre subiecte precum filmul "Moartea domnului Lazarescu" (Stefan Vida Marinescu), comentarii la carti de George Vulturescu, Dumitru Micu sau Constantin Virgil Negoita.

---

Despre autor: