Belarus, ultima dictatura a Europei

Cu putina vreme in urma, un jurnalist britanic sustinea ca evenimentele din 9/11 reprezinta cel mai important moment din istoria recenta a lumii. El se referea insa la 9 noiembrie 1989: ziua memorabila cand a cazut zidul Berlinului. Si exista intr-adevar argumente care sa sustina aceasta teza. Caderea zidului Berlinului, urmata de desfiintarea Uniunii Sovietice si de reunificarea Europei au schimbat in mod fundamental batranul continent, dar intr-un sens pozitiv. Europa este din nou unita, prospera si libera. Cu o exceptie. In acest spatiu al progresului, o tara lovita de anacronism face nota discordanta: Belarus.
Pe 4 mai am participat la o conferinta la Vilnius alaturi de cel putin noua sefi de stat, vicepresedintele american si o serie de ministri de Externe. Cu totii impartasim aceeasi viziune asupra viitorului democratiei in Europa si obiectivul conferintei este acela de a discuta optiunile pentru intarirea si extinderea in continuare a acestei "viziuni comune a unei vecinatati comune".
Si totusi, intalnirea noastra a avut loc la numai 30 de kilometri departare de granita cu Belarus. Si la doar 170 de kilometri de locul unde saptamana trecuta liderul opozitiei a fost arestat si inca o demonstratie pasnica a fost blocata de autoritatile din Minsk. Apropierea fizica de ultima dictatura a Europei scoate puternic in relief praspastia imensa dintre acele tari precum Lituania, Letonia, Estonia, acum si Ucraina, pe de o parte, care au cunoscut un progres remarcabil de la caderea Cortinei de Fier, si Belarus, pe de alta parte, care ramane blocat intr-o dimensiune temporala de tip sovietic.
Responsabili pentru situatia in care se afla Belarus sunt Alexander Lukasenko si grupul sau restrans de sustinatori. Lumea intreaga a asistat la o parodiere a democratiei in timpul recentelor alegeri de pe 14-19 mai. Biroul pentru institutii democratice si drepturile omului al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a caracterizat astfel desfasurarea lor: "...o incalcare a libertatilor de baza de intrunire, asociere si expresie".
Oricat de descurajant ar fi faptul ca Lukasenko si-a mai asigurat un mandat de presedinte, obtinand un procentaj neplauzibil de 83% din voturi, cred totusi ca avem motive sa fim optimisti. Alegerile au aratat ceva nou. Faptul ca in Belarus sunt oameni pregatiti sa isi uneasca fortele in lupta pentru valorile democratice. Cetatenii din Belarus nu sunt atat de diferiti fata de vecinii lor din Ucraina sau de oricare alta natiune. Ei vor onestitate si responsabilitate de la guvernele lor. Vor sa aiba un cuvant de spus in alegerea celor care ii vor conduce. Un guvern care ignora aceste conditii nu poate rezista pe termen lung. In Europa nu e loc pentru dictatura.
Acesta este mesajul pe care eu si distinsii mei colegi l-am transmis la Vilnius pe 4 mai. Insa noi toti putem face mai mult pentru a sprijini lupta dusa de oamenii din Belarus si de acei lideri ai opozitiei indeajuns de curajosi sa se ridice impotriva lui Lukasenko. Trebuie sa le aratam limpede celor aflati la putere in Belarus ca nu vom tolera alegeri frauduloase sau represiuni ulterioare asupra societatii civile sau a opozitiei. Ministrii de Externe ai statelor din UE au facut primul pas pe 10 aprilie, cand au cazut de acord sa impuna restrictii de calatorie pentru 31 de demnitari din Belarus, printre care se numara insusi Lukasenko. Trebuie sa avem in vedere insa si alte masuri speciale care sa le arate celor aflati la putere in Belarus ca actiunile lor impotriva poporului au consecinte care ii afecteaza personal.
Marea Britanie utilizeaza activ fonduri din programele bilaterale pentru a sprijini societatea civila, in special pentru promovarea drepturilor omului, a independentei institutiilor media, a politicilor de buna guvernare si pentru informarea tinerilor despre principiile democratice. Cooperam cu organisme internationale precum Natiunile Unite, Banca Mondiala si Corporatia Internationala Finaciara (IFC), dar si cu parteneri ca Statele Unite si Uniunea Europeana.
Trebuie sa ne gandim la alternative pentru a evita izolarea locuitorilor din Belarus din cauza regimului Lukasenko. Acestea pot varia de la vizite culturale la activitati de protectie a mediului si pana la cooperarea pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere. Unul dintre mesajele pe care le-am subliniat la Vilnius s-a referit la importanta vitala ca toti partenerii - si in special vecinii imediati, care au un patrimoniu cultural si istoric comun - sa mentinem legaturile cu poporul belarus. Pana la urma, asa a inceput procesul care a condus la caderea Zidului Berlinului. Si acesta este felul in care vom sprijini locuitorii din Belarus in lupta lor pentru libertate.
Douglas Alexander este ministrul britanic pentru Afaceri Europene. Articol transmis in exclusivitate pentru ZIUA de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti.

---

Despre autor: