Misiunea de conectare a doua continente printr-un tunel de 2,6 miliarde de dolari, care sa treaca la mare adancime pe sub Stramtoarea Bosfor, a fost botezata "Proiectul Secolului", relateaza BBC News online. Initiatorii acestui proiect (intitulat ofi
Misiunea de conectare a doua continente printr-un tunel de 2,6 miliarde de dolari, care sa treaca la mare adancime pe sub Stramtoarea Bosfor, a fost botezata "Proiectul Secolului", relateaza BBC News online. Initiatorii acestui proiect (intitulat oficial Proiectul Marmaray) sustin ca tunelul care va lega cele doua maluri ale Bosforului va fi cel mai adanc din lume. Ideea conectarii celor doua continente printr-un tunel de cale ferata nu este insa noua. Prima oara a fost lansata de sultanul Abdul Mecit in urma cu aproximativ 150 de ani.
Stramtoarea Bosforului, punte de comunicare intre Asia si Europa si intre Marea Marmara si Marea Neagra, poate fi traversata in prezent cu vapoarele sau pe podul care uneste cele doua maluri. Traficul auto infernal din Istanbul face insa ca legatura dintre cele doua parti ale orasului sa fie din ce in ce mai greoaie. Pana in prezent nici o masura a autoritatilor nu a reusit sa rezolve aceasta problema, singura speranta ramanand tunelul.
Descoperirea
Proiectul Marmaray este unul impresionant, atat ca lucrare, cat si ca pret. Lucrarile au dat insa de niste obstacole neasteptate. Bugetul initial al proiectului, de peste doua miliarde de euro va fi probabil depasit. La fel si termenul initial de finalizare, anul 2010. Nu din cauza unor probleme obisnuite, ci datorita unor descoperiri speciale. In urma cu 18 luni, pe malul european al Bosforului, lucrarile la tunel au fost oprite de o descoperire arheologica deosebit de importanta. Un port construit in secolul al IV-lea, primul port antic gasit pana acum in Istanbul, oras cu peste 3000 de ani de istorie.
"Lucrarile la tunelul Marmaray nu vor reincepe pana cand nu vom termina sapaturile.
Iar eu imi voi continua munca pana cand voi extrage din pamant si ultimul obiect care exista aici. Nu putem accepta altceva", spune arheologul Metin Gokcay care refuza categoric sa discute despre o data fixa la care sa ia sfarsit sapaturile arheologice. Visul frumos al arheologilor este, in acelasi timp, un cosmar pentru conducatorii proiectului Marmaray.
Cosmarul constructorilor
"E adevarat. Nu mai pot sa dorm. Imi este teama ca nu vom termina la timp si orice intarziere ne va costa o avere", spune Haluk Ozmen, managerul Proiectului Marmaray. "Intre timp, ne-am apucat de sapat pe malul asiatic si mergem inainte. Soarta noastra e in mainile arheologilor, care ar fi trebuit sa termine treaba acum patru luni", mai precizeaza Haluk Ozmen. Dar arheologii continua sa lucreze. Iar descoperirile lor sunt numeroase si deosebit de importante. Pana acum, ei au descoperit in vechiul port opt epave ale unor corabii bizantine, de acum o mie de ani. Absorbiti de importanta descoperirilor lor, arheologii refuza sa se grabeasca din ratiuni "comerciale". Sapaturile lor ar fi trebuit sa ia sfarsit in urma cu patru luni, dar acum nici nu vor sa auda de un termen limita. (C.C.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.