Tehnologia informatiei devine accesibila pentru statele lumii, indiferent de puterea economica dezvoltata de acestea. Cele peste doua miliarde de utilizatori mobili mondiali si miliardul de operatori de Internet arata nivelul la care se afla lumea an

Tehnologia informatiei devine accesibila pentru statele lumii, indiferent de puterea economica dezvoltata de acestea. Cele peste doua miliarde de utilizatori mobili mondiali si miliardul de operatori de Internet arata nivelul la care se afla lumea anului 2006.
Incepand din 2000, Economist Intelligence Unit (EIU) publica un standing anual al celor mai dezvoltate economii, privind abilitatea de utilizare a tehnologiei informatiei. Clasamentul stabileste nivelul de dezvoltare a mediului de e-business al celor care utilizeaza tehnologia informatiei.
Se inregistreaza astfel gradul de receptivitate al unei piete referitor la oportunitatile bazate pe utilizarea Internetului.
Cifrele din acest an sugereaza ca ansamblul de elemente pe baza carora se dezvolta aceasta abilitate se schimba.
"Progresul economic depinde din ce in ce mai mult de inovatii in utilizarea tehnologiei", a declarat George Pohle, Global Leader, IBM Institute for Business Value, companie colaboratoare a EIU.
"In cazul acelor economii care ating niveluri extrem de ridicate de adoptie a Internetului si a tehnologiilor de comunicatii, gradul de competitivitate pe piata este determinat de dezvoltarea unor noi servicii capabile sa exploateze infrastructura", a adaugat Pohle.
Majoritatea tarilor incluse in raportul de e-readiness din 2006, publicat de catre Economist Intelligence Unit, si-au imbunatatit rezultatele comparativ cu anul trecut.Progresele notabile vizeaza partea de jos a clasamentului, distanta care separa economiile dezvoltate de restul tarilor privind abilitatea de a utiliza tehnologia informatiei s-a diminuat. "Prapastia digitala nu mai arata acel haos de care multi oameni se temeau candva", a declarat Daniel Franklin, directorul editorial al Economist Intelligence Unit.
Tarile situate in partea inferioara a clasamentului au inregistrat progrese in ceea ce priveste rata de adoptie a conexiunilor cu latime de banda mare. Liderii din Asia de Nord au obtinut niveluri mai ridicate de adoptie a conexiunilor, comparativ cu alte tari membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Cu toate acestea, in ultimii doi ani, rata de crestere a acestui tip de conexiune s-a stabilizat in cazul Coreei de Sud si al Japoniei, fata de alti lideri de e-readiness precum Norvegia si Elvetia care au recuperat teren.
Conexiunile cu latime de banda mare conteaza din ce in ce mai putin in diferentierea liderilor de e-readiness. In schimb a crescut nivelul altor criterii, precum inovatia, securitatea informatiilor si angajamentul guvernelor pentru dezvoltarea digitala.

Topul este dominat de Europa

Topul clasamentului din acest an a fost marcat de jucatorii care au inregistrat rezultate superioare fata de anul trecut, polul superior suferind putine schimbari de ierarhie. Tarile vest-europene ocupa sase din primele zece pozitii in raportul pe 2006, trei dintre ele fiind ocupate de tari nordice.
Danemarca (primul loc), Suedia (locul 4) si Finlanda (locul sapte) sunt lideri in domenii precum nivelul de penetrare a tehnologiei mobile si utilizarea Internetului. Printre tarile care au inregistrat cresteri sesizabile in 2006 se numara Australia (locul opt), Canada (locul 9) - care a reusit pentru prima data sa intre in top 10 si Lituania (locul 38).
Romania si-a depreciat locul in ierarhie cu doua pozitii, fiind la egalitate cu Peru.
Rezultatele au la baza 100 de criterii calitative si cantitative, organizate in sase categorii distincte.
Categoriile si ponderea lor in model sunt: nivelul de conectivitate si infrastructura tehnologica (25%), mediul de afaceri (20%) cu cei 70 de indicatori de evaluare folositi de EIU in clasamentul sau. Au fost vizate si rubrici ca adoptarea de catre consumatori si economie (20%), mediul cultural si social (15%), cadrul specific de reglementari si politici (15%), precum si sprijinul acordat serviciilor electronice (5%).
Cea mai mare parte a informatiilor au fost furnizate de Economist Intelligence Unit si Pyramid Research. Criteriile calitative sunt evaluate intr-o prima etapa de o retea de experti ai Economist Intelligence Unit.

Investitiile conduc la inovatii e-readiness

Nivelul investitiilor in retele trebuie sa fie proportional cu asteptarile. Statele cu deficite infrastructurale mari si caracterizate de medii de afaceri slab performante, precum Bulgaria, India si Vietnam, isi imbunatatesc nivelul de e-readiness prin dezvoltarea capabilitatilor de externalizare a tehnologiei informatiei.
In anumite tari aflate in curs de dezvoltare, utilizarea produselor software open-source extinde accesul companiilor si a sectorului public la tehnologia informatiei.
Furnizorii de tehnologie voice over IP (voce peste protocol Internet) subliniaza ca numeroase firme se confrunta cu procese si modele de afaceri noi, netestate, care ameninta suprematia companiilor de telecomunicatii. Lansarea televiziunii prin Internet (IPTV) de catre companiile de telecomunicatii reprezinta o amenintare la adresa companiilor de cablu si a posturilor de televiziune.
Inovatia vizeaza sectorul public, exemple concludente fiind in Europa, inregistrandu-se cateva initiative public-private menite sa faca serviciile de e-government mai accesibile cetatenilor.
Economist Intelligence Unit este divizia de informatii de afaceri a Economist Group, proprietarul ziarului "The Economist". EIU evalueaza si preconizeaza constant conditiile politice, economice si de afaceri, in peste 200 de tari.
IBM Institute for Business Value, parte a diviziei IBM Global Business Services, dezvolta strategii de afaceri pentru directori executivi din intreaga lume, in diferite aspecte specifice industriilor.
IBM Global Business Services este cea mai mare organizatie de servicii de consultanta din lume.
Raportul dintre Business Value si Business Services consolideaza angajamentul asumat de catre IBM Global Business Services de a furniza strategii de afaceri pentru diferite industrii si de a sprijini companiile in eforturile lor.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.