SIF-urile - Raspunsul e la Curtea Constitutionala

Sunt intrebat despre implicatiile legii de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare. Societatile de investitii financiare raman, prin numarul foarte mare de actionari si prin ponderea pe care o au in tranzactiile bursiere, cele mai importante societati listate la Bursa. Modul in care s-au derulat dezbaterile parlamentare, mai ales in Camera Deputatilor, a dus la evolutii negative ale valorii actiunilor la SIF-uri pe Bursa, mergandu-se chiar pana acolo incat imediat dupa votul final din Camera Deputatilor valoarea actiunilor sa se prabuseasca, pur si simplu, fiind nevoie ca SIF-urile sa fie suspendate de la tranzactionare, pentru a se evita un adevarat dezastru.
De ce a reactionat piata de capital in acest fel? Potrivit ordonantei guvernamentale s-a permis cresterea pragului de detinere de actiuni la SIF-uri de la 0,1% la 1%. Nu reiau motivele, ele au fost dezbatute la acea vreme. Cert este ca dupa aceasta masura volumul tranzactiilor a crescut si, in consecinta, valoarea actiunilor cu peste 40% pana la sfarsitul anului 2005. Nu se punea nici o conditie cu privire la natura detinerilor, alta decat cea a pragului. La Camera Deputatilor s-a limitat posibilitatea ca detinatorii sa aiba interese financiare comune, introducandu-se limitarea de 1% pentru actiunile concentrate. Prevederea este destul de confuza, dat fiind ca actiunile concentrate nu sunt definite de nici un act normativ si, dupa opinia mea, va fi si dificil sa se dea o astfel de definire de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Ca orice modificare brusca a regulilor jocului, aceasta a starnit panica, sugerandu-se ca aceasta limitare ar putea sa oblige pe unii actionari sa vanda. Crearea unei presiuni de vanzare duce oriunde la o scadere a valorii actiunilor, ceea ce s-a si intamplat, cum bine s-a vazut.
Acum o saptamana, legea privind aprobarea Ordonantei 41/2005 a fost promulgata de presedintele Romaniei. Ce se va intampla in perioada imediat urmatoare? Dupa parerea mea, nimic nefavorabil SIF-urilor.
Pentru a sti cine ar putea fi vizat de limitarea la 1% a actiunilor concertate va trebui mai intai sa asteptam normele CNVM. Dupa aceea, actionarii vor trebui sa evite sa intre sub incidenta legii, adica persoanele sau companiile susceptibile de a actiona concertat vor putea sa detina impreuna doar 1%. In ce priveste, insa, actiunile deja dobandite, opinia mea este ca detinatorii respectivi nu pot fi obligati sa vanda. Ei si-au constituit dreptul de proprietate in conditii de legalitate. O lege ulterioara nu poate actiona retroactiv, obligand titularul sa renunte la acest drept.
In situatia in care, totusi, CNVM va obliga anumiti actionari sa-si vanda o parte din actiuni pana la limita de 1%, prevazuta de actiunile concertate, acestia pot sesiza Curtea Constitutionala, invocand neconstitutionalitatea unei asemenea masuri. In situatia in care ne aflam acum Curtea Constitutionala este singura in drept sa decida asupra intinderii in timp a prevederilor legii de aprobare a Ordonantei 41/2005.
De altfel, se pare ca investitorii sunt constienti de aceste drepturi pe care le au si pe care legea nu le poate anula, prin retroactivitate, caci in ultimele zile actiunile SIF-urilor au reinceput sa creasca. E drept, volumul de tranzactii s-a injumatatit. Piata este intr-o stare de asteptare, datorata, pe de o parte, faptului ca este o perioada in care au loc adunarile generale ale actionarilor care stabilesc politica de dividende si strategiile viitoare, dar aceasta stare de asteptare se datoreaza si atitudinii pe care clasa politica o are fata de piata de capital. Bursa de valori a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimul an, chiar daca marcata de anumite ezitari din cauza unor influente contradictorii venite cu deosebire din mediul politic. Un lucru este cert: influenta politicului nu a fost de bun augur pentru piata de capital in ultimul an. Iar ceea ce s-a petrecut in ultimele saptamani, mai ales cu privire la cele cinci SIF-uri, arata ca, din pacate, comportamentul clasei politice poate avea un efect de-a dreptul perturbator.
Cred ca cel mai bun lucru pe care clasa politica ar trebui sa-l faca in ce priveste piata de capital ar fi ca, atunci cand nu gaseste timp sa se consulte cu actorii pietei, sa o lase in pace.

---

Despre autor: