Pentru majoritatea oamenilor, sarbatorile sunt un prilej de bucurie si reculegere, reuniuni familiare sau prietenesti, toti se veselesc si uita ca viata este asa de frumoasa....
Dar dintre toate sarbatorile nu e nici una mai frumoasa ca cea de
Pentru majoritatea oamenilor, sarbatorile sunt un prilej de bucurie si reculegere, reuniuni familiare sau prietenesti, toti se veselesc si uita ca viata este asa de frumoasa....
Dar dintre toate sarbatorile nu e nici una mai frumoasa ca cea de Sf. Pasti. In cele cateva zile destinate praznuirii lui, omul, ori cat de sarac ar fi el, gusta cate ceva din bunatatile traditionale si se odihneste, se roaga si viseaza....
Insa asa cum viata tuturor nu e la fel, tot asa exista unii care in aceste zile sunt indepartati intr'o izolare dureroasa ( pe care tot ei si-au dorit'o). Vom vorbi asadar despre Pastele celor inchisi la politie. In cele doua camarute destinate arestului politienesc cu toate staruintele d-lui chestor N. Serban, domneste aceiasi stare de lucruri ca mai inainte. Odaile sunt foarte mici, pline de igrasie si intunecoase, iar "borfasii" si pungasii de buzunare sunt mai toti murdari, traiesc intr'un hal de nedescris, fiindca nu exista mijloace de a imbunatati situatia. In ajunul Sf. Paste in arest, in afara de cativa pungasi obisnuiti poti vedea si un grup de ucrainieni care au trecut Nistrul fraudulos, cu cei doi copilasi ai lor in viata. Dupa ce isi vor ispasi condamnarile, ei vor fi extradati peste granita in Ucraina prin comisiunea mixta romano-rusa. Doi dintre ei , cei mai batrani au figuri de patriarhi. Cele trei femei au in jurul ochilor cearcane si imbracamintea lor este murdara si zdrentaroasa. Copii sunt doua stafii mici si rahitici. Intram si noi in vorba cu ei si ne ingrozim.
"Grele timpuri am ajuns - zice unul dintre batrani, intr'un limbaj romanesc presarat cu vorbe rusesti. Daca sub Tar nu eram lasati in oras si cazacii ne omorau, totusi cine ramanea in viata putea sa faca sarbatorile pe ascuns. Nu ai voie ca sa te rogi lui Dumnezeu, pentru ca daca te aflau erai trimis in Siberia. Persecutia celor credinciosi indiferent de natiune, nu cunoaste margini. Suntem schingiuiti si nu ne da macar mancare sa ne astamparam foamea. Nu le este mila macar de cei mici, care de foame si boli mor pe capete. Noi cei pe care ii vedeti aici, inainte eram cei mai bogati oameni din Ucraina. Ne-au luat pamantul si animalele cu sila si am ramas saraci lipiti pamantului. Nu intelegem ce rau facem daca ne pastram credinta in Dumnezeu?
(va urma)
ZIUA, 27 aprilie 1938


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.