Adevaratele victime ale comunismului

In tara unde legile trebuie sa se invecheasca pentru a fi aplicate sau abrogate, aflata in dezbaterea Parlamentului, Legea lustratiei a inceput sa faca primele victime. Desi textul trece inca prin malaxoarele parlamentare, sunt deja aratati cu degetul cei care ar putea fi lustrati. O lunga lista de posibile victime, unele pretinzand ca sunt nevinovate. Legea a pus pe jar lumea buna a fostei protipendade de partid, dar si pe figurantii regimului comunist. Toti explica acum de ce raul facut atunci, care a lasat in urma sute de mii de victime si nici un vinovat, cu exceptia Ceausestilor, n-a fost chiar atat de mare si ca si ei au fost victimele sistemului represiv. Iliescu insusi invoca lustratiile carora le-a cazut victima.
Beneficiarii comunismului se perpelesc la foc mic. Unii zic ca legea vine prea tarziu, raul s-a produs. Adevarat. Alte tari ex-comuniste si-au lustrat activistii din primii ani postcomunisti, inainte sa ia fraiele puterii si sa puiasca in economia de piata. La noi, insa, ei au fost veriga lipsa, mai bine de un deceniu, intre gaurile din buzunarele noastre si cele din buget. Exista indicii ca vreo suta de parlamentari ar intra sub incidenta noii legi referitoare la politia politica sau sub cea a lustratiei. Activisti si securisti ne dau cu tifla din posturi influente, bine remunerate, invocand democratia si grija fata de tara. Democratia originala instaurata de o revolutie ametita si cu batele minerilor s-a sprijinit in totalitate pe activistii si securistii reciclati de FSN. Au fost guverne care l-ar fi multumit chiar si pe Ceausescu. Fostii activisti s-au lepadat de limba de lemn comunista, au deprins jargonul european pentru a preda lectii de democratie pe bani publici sau europeni. Desigur, daca Justitia si-ar fi facut treaba, am fi aflat cum s-au risipit finantari bugetare sau europene in buzunarele clientilor partidului. Activisti si securisti ar fi iesit din istorie, tot pentru 10 ani, dar din motive penale si nu politice. Insa lustrabili se afla si la politie si in Justitie. Ei inteleg ce greu le vine tovarasilor de drum sa treaca de la democratia populara la democratie pur si simplu.
Alt argument contra lustratiei, lista indezirabililor este prea lunga, nu ar viza calitatea oamenilor, ci doar functia. Si exista tovarasi care n-au abuzat de functie, ba chiar s-au folosit de ea in scopuri nobile. Lustratia ar sacrifica, alaturi de paduchii rosii ai sistemului, si furnicile rosii care au muncit din greu, profesionisti priceputi, nevoiti sa dea obol din propria constiinta pentru a-si implini vocatia. Au fost racanii sistemului, fortati sa conduca plutoanele de executie comuniste, insa au tras aiurea cand li s-a dat ordin. Vinovati sunt cei care i-au santajat. Pentru o bursa, cateva privilegii si un loc in picioare la masa puterii, le-au cerut sa arunce la gunoi dreptatea, adevarul si disidentii sistemului. Dupa ce i-au palmuit bine. Legea, zic ei, ii pune de-a valma pe faptasii crimelor comuniste si pe cei care au stat cu pistolul la tampla, ocupandu-se cu munca bruta, pentru un coltuc de paine si pentru a se implini profesional. Deci, ar trebui absolviti de vina tehnocratii, functionarii raului, micii politruci si cei care, dupa 1989, au demonstrat ca, dupa ce au mancat atatea in comunism, pot manca si capitalism pe painea democratiei.
Sunt argumente, dintr-o puzderie, aparute in ultimele zile in presa si semnate de posibile victime ale lustratiei. Argumente produse de constiinte sifonate, incomodate de propriul trecut. Faptul ca se victimizeaza arata ca, desi unilateral si cu hopuri, ratiunea lor functioneaza. Sunt constienti de ceea ce au facut, stiu si in ce paragraf de lege se incadreaza. Daca legea va ajunge desfigurata pe malul celalalt al Camerelor parlamentare ori, si mai plauzibil, se va impiedica in votul de incredere care ar urma sa fie acordat Guvernului, de vina vor fi tocmai cei care se considera niste personaje secundare, dar pozitive, pe scena comunista. Cei care zic ca, dupa ce au fost folositi de mentorii lor comunisti la desfundat latrine, sunt epurati acum de cei care vor sa-si faca loc ei insisi la masa puterii. Ei cred ca au fost complici marunti ai unui sistem criminal care si-au ispasit vina la locul de munca. Au fost tutarii comunismului. Asta a fost si crima si pedeapsa lor. Sunt cu atat mai nefericiti, cu cat sunt convinsi ca s-ar putea sa fie lustrati pe nedrept.
Nu cei care au suferit si au platit cu viata, ci activistii, securistii buni si cozile lor de topor au fost adevaratele si marile victime ale comunismului! Ei doar s-au implinit profesional, si-au iubit tara. Si, desigur, mama. In sensul ca decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa! Si poti sa mai zici ceva cand e vorba de mama? De mama lor!

---

Despre autor: