"Ce e rau in asta pentru Romania?"

Au trecut 8 ani de cand a fost adoptata, la Strasbourg, de catre Adunarea Parlamentara a C.E., "Recomandarea 1333/97 pentru limba si cultura aromanilor" si 6 ani de la adoptarea ei de catre C.E. - Comitetul Ministrilor. Dar, nicaieri, nu a fost acordat vreun sprijin satisfacator pentru aplicarea ei in practica. Ca urmare, limba si cultura aromanilor continua sa fie amenintate cu disparitia.
In Romania, unde, intre cele doua razboaie mondiale, au gasit adapost fratesc mai multe mii de familii ale aromanilor, refugiate pentru a-si pastra mai bine identitatea (propria limba si cultura, componente valoroase ale patrimoniului intregii latinitati rasaritene), li se spune de catre unii oficiali, printre care si Andrei Plesu, cand era ministrul Culturii (apud Hr. Candroveanu in "Desteptarea") ca li se pot asigura fonduri pentru limba si cultura aromanilor numai daca ei se declara "minoritari".
Fara doar si poate, o asemenea solutie este nefireasca. Aromanii n-au venit in Cadrilater ca sa mareasca numarul popoarelor straine, "minoritare". Ei au in Romania un statut juridic special. Sunt un caz atipic. Ei fac parte din ramura sudica a romanitatii/latinitatii rasaritene. In perioada 1925-1930, au fost "colonizati" in Dobrogea de Sud, devenind stapani pe pamanturile abandonate de turci, dupa cinci secole de ocupatie otomana, cu misiunea de a "romaniza" Cadrilaterul.
Mai tarziu, in 1940, Romania a fost nevoita sa cedeze, Bulgariei, Cadrilaterul (judetele Durostor si Caliacra). Dar, prin schimbul de populatie convenit atunci, Romania a scapat de prezenta populatiei "minoritare" bulgare din Dobrogea de Nord (judetele Tulcea si Constanta) pentru a se face loc aromanilor care erau nevoiti sa-si piarda, inca o data, rosturile, sperantele pentru un viitor sigur al generatiilor viitoare si nu erau in situatia colonistilor olteni sau moldoveni care puteau sa se inapoieze de unde venisera.
La tratativele care au durat o luna la Craiova, in august 1940, cand Guvernul Romaniei a fost silit sa cedeze Cadrilaterul, Bulgaria n-ar fi convenit sa se faca schimbul de populatie, daca nu ar fi fost in Cadrilater colonistii aromani.
Emigrand din Cadrilater, in august 1940, aromanii au fost "moneda de schimb" pentru emigrarea bulgarilor din Dobrogea de Nord.
Daca ar fi ramas atunci o puternica "minoritate" bulgara in judetele Tulcea si Constanta, Romania ar fi putut avea surprize dureroase, mai ales in perioada stalinista cand Bulgaria dorea sa devina Republica Socialista Sovietica, iar coridorul dobrogean ar fi legat-o teritorial cu Uniunea Sovietica, prin judetele din sudul Basarabiei populate si de bulgari (in cc. 40 de sate).
Am discutat despre recomandarea 1333, la Consiliul Europei, si cu domnul Adrian Severin, unul dintre semnatarii propunerii de Rezolutie "Ferrarini" (1994) care a ajuns sa fie "Recomandarea 1333/1997". Si domnia sa apreciaza ca in locul artificialei solutii "minoritate", prin care, legal, sa se obtina de la buget fondurile necesare pentru asigurarea identitatii culturale aromane, Guvernul ar trebui sa faca o "ordonanta" sau Parlamentul sa voteze o "lege" care sa faciliteze asigurarea pastrarii patrimoniului cultural al aromanilor cu mijloacele financiare necesare studiului aromanei ca limba materna si folosirea ei in biserica si mass-media (cf. si prevederilor din paragraful 8 al Recomandarii 1333).
E asa de greu sa se inteleaga in tara ca numai limba lor materna - macedolatina, sora buna cu dacolatina - vor putea sa ramana (ceea ce sunt de 2.000 de ani) ramura sudica a latinitatii est-europene? Banii - de la buget - de care va fi nevoie provin si din truda aromanilor.
Ei nu cer pomeni.
Daca va fi sprijinita pastrarea si dezvoltarea limbii si culturii aromanilor din Romania, acestia vor reusi sa contribuie enorm de mult la pastrarea identitatii aromanilor pe intregul lor spatiu originar - de la Adriatica la Marea Neagra - si se va putea evita asimilarea lor iminenta de catre greci, slavi si albanezi.
Ce e rau in asta pentru Romania?

---

Despre autor: