Primul pas ar fi crearea in institutie a unei atmosfere umane. Sunt persoane care au descris interiorul din Dragoslavele nr. 2-4 drept "orwellian". Cine ajunge acolo descopera o cladire intesata de aparate de filmat si de ascultare, unde poti trece printre usi numai inarmat cu o fisa electronica. Un pas nu se face fara insotitor. De ce aceasta logica de buncar? Nici un dosar ajuns la CNSAS nu contine secrete de stat. Intre coperte se gasesc date personale, dar protectia acestora nu motiveaza asemenea exhibare de forte. Nu justifica atatea investitii si atatea masuri care creeaza disconfort, timoreaza si jignesc. Date personale detin si spitalele, si scolile, de fapt aproape toate institutiile. In nici una nu se va gasi aparatura plantata la CNSAS. Victimele Securitatii care se adreseaza CNSAS trebuie intampinate cu respect si bunavointa. E nevoie de un sediu primitor, nu de unul care sa aminteasca de camerele de ancheta. Solutia este simpla: locul unde se tine si se prelucreaza arhiva, protejat, ar trebui separat de spatiul public.
O alta masura este renuntarea la incasarea exageratei sume de 4400 lei pe pagina pentru copiile dosarului personal. Pretul pare menit sa descurajeze potentialii beneficiari. Eliberarea copiilor reprezinta insa un drept consfintit prin lege. Sa spunem ca bugetul public nu are cum sa asigure copiile gratuit. Dar cel putin, pretul lor ar putea sa ramana la nivelul pretului brut, de cel putin 10 ori mai mic. Stiu ca s-a invocat, cu o alta ocazie, existenta unui pret standard practicat de arhivele de stat. Dar argumentul pierde din vedere ca in cazul copiilor din propriul dosar este vorba despre aplicarea Legii 187/1999, si nu despre asigurarea unui serviciu oarecare.
Colegiul are de schimbat si regulile privind secretizarea copiilor eliberate la cerere. In cateva cazuri pe care le cunosc, operatia a constat in stergerea a cam tot ceea ce erau nume, chiar si denumiri geografice, de institutii etc. Pe o astfel de logica, nu am putea utiliza cartile de telefon. Si mai grava este eventuala secretizare a numelor ofiterilor de Securitate, ori ale informatorilor. Caci CNSAS are datoria sa deconspire, nu sa conspire. Iata de ce Colegiul ar trebui sa defineasca noi proceduri, prin care sa precizeze informatiile cu adevarat "sensibile". Uneori e suficient sa stergi numele persoanei si sa lasi la vedere restul, alteori, invers. Motivatia de fond ar fi sa ajuti cunoasterea lumii ascunse de dosare, nu sa o impiedici.
O alta tema este accesul cercetatorilor externi. Cunoasterea aparatului de represiune comunist nu se face doar prin echipa de cercetatori angajata la CNSAS. Efortul acesteia, cat de pretios, este complementar celui al cercetatorilor din afara institutiei, care au dreptul sa isi desfasoare munca lor in conditii de echitate. O prima masura in favoarea activitatii de cercetare consta in modificarea actualei proceduri de acreditare. Ea trebuia realizata demult, imediat dupa adoptarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Legea, aparuta dupa votarea Regulamentului de organizare si functionare a CNSAS, pune in spatele solicitatorilor intreaga responsabilitate a protectiei datelor prin inregistrarea la Autoritatea de Supraveghere (Avocatul Poporului). Ramane in datoria Colegiului CNSAS sa verifice daca procesul de colectare a datelor se face "in scopuri determinate, explicite si legitime" si daca documentele solicitate contin date "adecvate, pertinente si neexcesive" conform obiectivelor.
Buna administrare a resurselor financiare si umane constituie un alt imperativ pentru noul Colegiu CNSAS. Cu atat mai presanta este astazi regandirea structurii institutionale, cand e nevoie de prelucrarea rapida a sute de mii de dosare. Oare sediul din Dragoslavele nu este el prea scump? Care ar fi raportul corect intre personalul administrativ, auxiliar, si cel angajat in indeplinirea sarcinilor de fond ale CNSAS?
Marile si grelele probleme ale CNSAS raman insa cele privind accesul la arhive si procesul deconspirarii. Cum interpretam legea cand se refera la persoanele care au colaborat cu Securitatea "ca politie politica"? Punerea in discutie a dosarului lui Traian Basescu constituie o buna ocazie de a redefini sensurile si procedura. Ca sa discutam acest subiect ar fi insa nevoie de un alt editorial.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Tot ce trebuie să știi despre RODIE, fructul-minune cu multiple beneficii...
Sursa: garbo.ro
-
INTERVIU EXCLUSIV: Cravata Galbenă, filmul prin care Serge Celebidachi aduce...
Sursa: kudika.ro