Cine a citit cutremuratorul roman al lui Edgar Hilsenrath "Noaptea" ("Nacht") nu va mai trebui sa citeasca nici "Raportul final" al Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului in Romania si nici nenumaratele articole si studii in care sunt
Cine a citit cutremuratorul roman al lui Edgar Hilsenrath "Noaptea" ("Nacht") nu va mai trebui sa citeasca nici "Raportul final" al Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului in Romania si nici nenumaratele articole si studii in care sunt prezentate ororile savarsite de regimul lui Antonescu in perioada 1941-1944 pentru a se convinge de ceea ce s-a intamplat atunci. Romanul documentar al lui Hilsenrath, aparut pentru prima data in 1964, descrie intr-o forma stilistica laconica si radicala, tributara unui naturalism strident, intamplarile incredibile si soarta tragica a evreilor internati intr-un lagar din Transnistria. Fara menajemente sau tabu-uri, Hilsenrath se opreste asupra unor detalii care ilustreaza lupta crancena, aproape canibalica pentru supravietuire a detinutilor dezumanizati din pricina conditiilor speciale create in scopul exterminarii lor prin inanitie si frig. Aceasta "epopee a groazei", cum a numit-o criticul literar Peter Jokostra, depaseste orice imaginatie.
Locul actiunii, Prokov, este un nume fictiv, devenind o metafora pentru topografia lagarelor mortii din Transnistria. "Prokov pe Nistru este un Ghettou simbolic", explica Hilsenrath in postfata romanului, "Localitatea nu este trecuta pe nici o harta. Ruinele ei, insa, pot fi intalnite pretutindeni asemenea locuitorilor care pot trai peste tot, unde roata istoriei a fost intoarsa inapoi cu mii de ani". Fictive sunt si personajele principale, ca de pilda, Ranek, un tanar pe care lupta incrancenata pentru supravietuire il transforma intr-un individ lipsit de orice scrupule. Pana si fratelui sau mort, Ranek ii scoate un dinte de aur din gura, pentru a-si putea procura un cartof degerat. Acest personaj tragic, devenit un criminal disperat, in care Hilsenrath impleteste cinismul, cu oroarea si dezumanizarea, are in final soarta celorlalti internati. Se va imbolnavi de tifos si va muri in anonimatul infernului transnistrian.
Edgar Hilsenrath, autorul acestui roman, reeditat acum la Editura Dittrich din Koln si Berlin, ("Nacht. Gesammelte Werke", Band 6, Herausgegeben von Helmut Braun), pentru care nu s-a gasit niciodata un traducator in limba romana sau vreo editura interesata, a implinit duminica 80 de ani. Nascut pe data de 2 aprilie 1926 in orasul Leipzig, Hilsenrath s-a refugiat in 1938 la rude aflate in Romania. Dupa declansarea prigoanei impotriva evreilor de catre regimul lui Antonescu, in 1941, a fost deportat in Transnistria. In lagarul de la Moghilev-Podolsk a fost martorul multor intamplari integrate narativ in romanul "Noaptea". A supravietuit ca printr-un miracol masinariei mortii, plecand dupa eliberare in Palestina, iar apoi, in 1947, dupa o escala in Franta, a emigrat in 1951 in Statele Unite ale Americii. In 1965 s-a intors pentru prima data in Germania, stabilindu-se definitiv la Berlin in 1975, unde locuieste si astazi. A publicat numeroase romane, ca, de pilda, satira "Nazistul si frizerul" (1977), "Atentie, tovarase Mandelbaum" (1979), "Marturisirea lui Bronsky" (1980), "Zibulsky sau antena in burta" (1983) si "Basmul despre ultimul gand" (1989). Pentru ultimul roman, in care tematizeaza genocidul armenilor organizat de catre turci in preajma primului razboi mondial, Hilsenrath a fost distins cu Premiul "Alfred Doblin". Dupa aparitia romanului "Reintoarcerea lui Jossel Wassermann" (1993) a primit premiul "Hans Erich Nossack". In romanul intitulat "Aventurile lui Ruben Jablonski" (1997) Hilsenrath revine asupra intamplarilor traumatice din Transnistria, descriind eliberarea personajului principal internat in lagarul mortii de la Moghilev-Podolsk.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.