La jumatatea zilei am aflat ca blocajul de la CNSAS a fost indepartat prin acordul partilor. Corneliu Turianu a demisionat, Ticu Dumitrescu a renuntat, Claudiu Secasiu s-a instalat. Minunea s-a produs in prezenta presedintelui Basescu, iar lumea s-a
La jumatatea zilei am aflat ca blocajul de la CNSAS a fost indepartat prin acordul partilor. Corneliu Turianu a demisionat, Ticu Dumitrescu a renuntat, Claudiu Secasiu s-a instalat. Minunea s-a produs in prezenta presedintelui Basescu, iar lumea s-a grabit sa consemneze inca o criza dezamorsata de Mediator. Insa dupa numai cateva ore, focul mocnit al conflictului avea sa izbucneasca din nou. Mai devastator ca niciodata.
Rolul de fochist l-a jucat chiar Turianu, cel care a fost, pentru o saptamana, stapanul dosarelor. Intr-o interventie la Realitatea TV, fostul sef al Consiliului a aruncat benzina pe foc, spunand ca premierul Tariceanu ar fi acuzat de fosti informatori ca a colaborat cu Securitatea. Imediat, seful statului a precizat ca se delimiteaza de afirmatiile facute de fostul presedinte al CNSAS. "Astazi se arunca vorbe si noroi despre oameni cu o usurinta cu care nici regimul comunist nu o facea", a comentat Basescu. La randul sau, Tariceanu a precizat ca nu a fost colaborator al fostei Securitati si ca nu a avut nici o legatura cu aceasta institutie.
In etapa urmatoare, Turianu a fost pus la stalpul infamiei. Politicienii au apreciat ca a vorbit gura fara el, in timp ce specialistii din CNSAS au constatat ca avem de-a face cu un caz nemaiintalnit in istoria Colegiului. Pentru ca membrii Consiliului sunt obligati prin lege sa cantareasca bine afirmatiile legate de dosare. In acest caz, ne intrebam: De unde atata iresponsabilitate din partea unui fost judecator? Ticu Dumitrescu explica rezultatele alegerilor de saptamana trecuta spunand ca "Turianu este in misiune". Cu acelasi prilej, liderul fostilor detinuti politici acuza amestecul presedintelui Basescu in schimbarile de la varful CNSAS. Nu s-a lamurit nimic.
Seful statului a venit ieri la sedinta Consiliului. Am vazut descalecand in fata institutiei care se ocupa de arhivele Securitatii un presedinte suparat, pamantiu la fata. Basescu avea - a cata oara? - morga unui om care stie multe, vrea sa spuna, dar ceva sau cineva inca il retine. Cand protestatarii stransi in fata sediului CNSAS l-au huiduit, s-a facut negru. Era pentru prima data cand suporta rusinea contestarii in public. La plecare nu a vrut sa stea de vorba cu nimeni. S-a urcat in masina si dus a fost. Insa in urma sa a inceput dansul dosarelor, pe care il vom urmari multa vreme de acum incolo. In paralel cu evolutiile politicienilor. A celor din tabara puterii, mai ales. Nimeni nu poate anticipa ce se va alege din acest joc fara reguli.
Cert este ca vectorii de imagine ai partidelor, care nu mai dadeau doi bani pe explotarea clivajului comunist-anticomunist in societatea romanesca vor trebui sa-si revizuiasca tacticile.
Extragem din valtoarea evenimentelor legate de CNSAS imaginea presedintelui huiduit. Basescu nu a mai avut parte de un asemenea tratament. L-au mai hulit ceferistii, cand era ministru, dar nu se compara cu "sutul" luat ieri, imbracat in haina de sef al statului, in fata CNSAS. Chiar daca a catalogat manifestarea la capitolul "mici satisfactii care trebuie date" unei multimi, presedintele-tuturor-romanilor a resimtit din plin socul strigatelor din fata Colegiului. Pentru ca in grupul protestatarilor erau multi intelectuali, dizidenti, victime ale comunismului, precum si o gramada de tineri. Adica un esantion din nucleul votantilor "Dreptate si Adevar" in 2004.
Prima huiduiala are semnificatia ei. Nu reflecta doar nemultumirea provocata de ne-numirea unei persoane anume in fruntea investigatorilor arhivelor Securitatii. Condamnarea comunismului, lustratia, aflarea adevarului, despartirea de trecut - acestea sunt cerintele protestatarilor din fata sediului CNSAS. Pe ei, presedintele ii va intalni, poate, si cu alte ocazii.
Nu sunt multe situatiile in care primii oameni in stat au primit de la romani, in locul obisnuitelor aplauze, vorbe de ocara. Oricum, cele mai multe le-a trait Ion Iliescu. Memorabila ramane patania traita, la Montreal, in Canada, la sfarsitul mandatului de presedinte. Aflat la inaugurarea statuii lui Mihai Eminescu, seful statului a fost lovit in cap cu un sul de carton de catre un imigrant roman care, alaturi de cateva alte zeci de persoane, protesta vehement fata de vizita acestuia in Canada. Inca de la sosirea sa in Piata Romaniei, Iliescu n-a avut parte de o primire tocmai calduroasa, protestatari inarmati cu pancarte huiduindu-l si fluierandu-l indelung.
Va fi interesant de urmarit o eventuala vizita peste Ocean a presedintelui Basescu, dupa tot acest scandal legat de condamnarea comunismului si deconspirarea Securitatii. Noua, celor din tara, nu ne ramane decat sa asteptam ostoirea focului, pentru a putea cerne, din cenusa, adevarul.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.