Blestemul

Basescu a dat lovitura cand i-a spus lui Nastase ca ii deplange pe romani ca au ajuns sa aleaga intre doi fosti comunisti. Replica a amutit pe multi si a umplut urnele cu numele lui Basescu. Spunea un adevar, demonstra ca se cunoaste bine. A fost comunist, dar se lupta cu dracii din infernul personal. Parea ca isi cunoaste bine demonii si ca, la nevoie, ii poate exorciza. Basescu era imaginea omului care-si capatase libertatea in ape internationale, cu biografia si constiinta spalate de sarea oceanelor. Romanii l-au votat, desi mirosea a peste.
N-au regretat. Basescu a incalecat caii cei mari. A facut mai multe vizite de lucru ca Iliescu, a reparat poduri, drumuri judetene, s-a bagat in treburile Justitiei si ale Armatei. Buturuga in care s-a impiedicat a fost politia politica. Laudase mult serviciile secrete, desi pana la alegeri unele dintre capetele rautatilor in guvernarea PSD parusera a fi chiar ele. Le-a iertat. Oamenii serviciilor s-au descurcat bine in afacerea ostatecilor din Irak. Asta l-a incurajat sa sara mai des peste cal, transformand in circ problema reformarii serviciilor secrete. Ca era vorba despre seceta, inundatii, coruptia magistratilor, programul lui Tariceanu, presedintele avea informatii la prima mana. De la serviciile secrete. N-a mai mirat pe nimeni ca, de la o vreme, cand apara siguranta nationala, se referea la securitatea care ar trebui protejata.
A propus apoi partidelor un set de legi legate de strategia de securitate. In viziunea lui Basescu, agentii serviciilor secrete se pot dispensa de Justitie, pot incalca normele statului de drept in numele sigurantei nationale, care siguranta nationala nu se refera doar la amenintarea tarii, ci si la proasta guvernare, inundatii, stare de necesitate. Daca adunam prerogativele de azi cu cele din noul pachetul de legi, Basescu ar avea la indemana, in democratie, cele mai eficiente arme ale politiei politice. Ceausescu se poate rasuci in mormant.
Disputele in jurul alegerii conducerii CNSAS si formei finale a legii lustratiei au transformat doua obiective ale luptei cu fantomele trecutului in redute ale luptei intre PNL si PD. Nu mai este vorba de dreptate si adevar, ci de imaginea eroilor luptei cu strigoii comunisti. Se intelege, legea lustratiei ar decapita si ar secatui partidele de cadre. Dar si pe Corneliu Turianu, fost magistrat comunist, propus de PD la CNSAS si ajuns in fruntea colegiului de conducere. Adversarul, propus de Guvern, adica de PNL, este Ticu Dumitrescu. Fost detinut politic, indarjit de asteptare si frustrari, este cunoscut ca unul dintre cei mai agresivi anticomunisti. Dar votul pentru presedintia CNSAS nu era pentru abnegatie si sinceritate, ci pentru responsabilitate. Or, Ticu Dumitrescu nu a demonstrat decat ca vrea aceasta pozitie, suficient de mult ca sa se dezbrace de urbanitate si civilizatie. A dezvaluit la ore de maxima audienta complotul caruia i-au cazut victime el si poporul roman. A numit oameni si institutii, dar n-a produs si dovezi. Iar in democratie nu e suficient sa-ti doresti cu tarie un lucru. Trebuie sa aduci probe ca actionezi rational, obiectiv, ca-ti asumi afirmatiile si ca le poti proba. Cu atat mai mult cu cat presedintele CNSAS este ales prin votul membrilor colegiului. Votul nu i-a fost favorabil intr-o institutie la fel de politizata ca si Curtea Constitutionala. Membrii acestor institutii sunt alesi de partide, e de asteptat sa le faca jocul, chiar daca problemele in care decid tin de spatiul public si de morala. Insa politicienii romani nu dau doi bani pe morala. Cum altfel decat imoral este Basescu prin refuzul de a condamna comunismul, desi are la dispozitie biblioteci de documnete si milioane de martori care sa-i completeze educatia? Cum se explica tacerea partidelor care altfel condamna cu tarie comunismul? De ce PD, rampa de lansare a presedintelui si aspirant la un loc intre popularii europeni, nu zice nimic, desi crestin-democratii europeni au impus acum doua luni o rezolutie de condamnare a comunismului?
Vorbele cu care Basescu a castigat in decembrie 2004 fotoliul prezidential se intorc asupra noastra ca un blestem. Mare nenoroc pentru romani ca au avut de ales intre doi fosti comunisti. Fiecare santajabil in felul sau. Cand au ales unul, i-au ales si scheletele din dulap. E drept, drumul prin infernul personal al lui Traian Basescu e plin de bune intentii. Insa, doar Traian Basescu stie unde duce. Daca il informeaza serviciile secrete.
Blestemul comunismului si al securitatii continua sa bantuie Romania. Si multi, comunisti si anticomunisti, continua sa creada ca in gunoiul otravit al dosarelor securitatii, multe masluite, maturate sub presul democratiei, zac certificatele lor de moralitate publica!

---

Despre autor: