CNSAS tine la secret numele magistratilor colaboratori ai Securitatii

Desi Consiliul Superior al Magistraturii a cerut in nenumarate randuri verificarea declaratiilor magistratilor privind apartenenta sau neapartenenta la serviciile de securitate, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Statului n-a raspuns nici acum in totalitate. Din acest motiv, potrivit purtatorului de cuvant al CSM - magistrat Cecilia Morariu - Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat din nou CNSAS cerand verificarea declaratiilor depuse pe proprie raspundere de magistrati.
"Prima solicitare a CSM, care viza strict membrii Consiliului, precum si secretarul general si cel adjunct al acestuia, a fost trimisa la data de 27 ianuarie 2005 sub numarul 659, fiind inregistrata la CNSAS la 1 februarie 2005 sub nr. 282. Cea de-a doua, privind declaratiile tuturor judecatorilor si procurorilor, a fost trimisa la data de 7 octombrie 2005, fiind inregistrata la CNSAS la data de 7 noiembrie 2005 sub numarul 2389. Pentru ca, pana in prezent, CNSAS n-a raspuns integral nici uneia dintre solicitarile CSM-ului, acesta a cerut din nou verificarea declaratiilor privind colaborarea sau functionarea in cadrul serviciilor secrete", ne-a declarat Cecilia Morariu.
Mai mult, avand in vedere ca reprezentanti ai CNSAS au facut recent declaratii publice conform carora "mai multi magistrati au fost colaboratori ai Securitatii", CSM cere public institutiei sa efectueze verificarile si sa fie informat in scris asupra concluziilor.
"Este regretabil faptul ca neraspunzand solicitarilor exprese ale CSM de a se verifica declaratiile pe proprie raspundere ale magistratilor privind apartenenta sau colaborarea cu serviciile secrete, se recurge la metoda declaratiilor publice cu caracter general acuzator. Din acest motiv, CSM cere din nou CNSAS sa verifice declaratiile magistratilor, avand in vedere dispozitiile legale pe care acestia le-au respectat pana in acest moment. Cerem acest lucru cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 48 alin. 10 si 11 din Legea 303, persoanele care au colaborat sau au facut parte din serviciile secrete nu pot fi numite in functii de conducere, iar aceste aspecte au fost verificate la momentul numirii lor", ne-a mai spus Cecilia Morariu.

Cum s-a incalcat Legea 247/2005

Si acesta nu este primul scandal declarativ legat de verificarea declaratiilor magistratilor. Asa cum am mai scris, desi ministrul Justitiei a cerut verificarea declaratiilor de catre CNSAS si oferirea unui raspuns in termen de 15 zile de la preluarea lor, institutia nu s-a ostenit sa dea curs solicitarii.
Potrivit declaratiilor reprezentantilor CSM, la data de 7 octombrie au fost centralizate si trimise CNSAS 6.000 de declaratii pe proprie raspundere ale procurorilor si judecatorilor privind apartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate de dinainte de 1990.
Conform prevederilor Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si Justitiei, precum si unele masuri adiacente, CNSAS avea obligatia de a verifica aceste declaratii si de a raspunde CSM in termen de 15 zile de la solicitare. Acest lucru nu s-a intamplat...
Mergand pe "traseul" declaratiilor, la sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, am aflat ca acestea s-au impotmolit la CNSAS. Directorul Directiei de Relatii Publice din cadrul institutiei, Carmen Pescaru, ne-a informat atunci ca "s-au trimis declaratiile individuale", dar "o parte dintre ele sunt incomplete" si "nu pot fi verificate".
"Declaratiile trebuie trimise Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului Arhive si Documentare Militara din cadrul Ministerului Apararii Nationale. Or, o parte dintre acestea sunt incomplete, nefiind mentionat decat numele si prenumele, nu si data si locul nasterii si prenumele parintilor. Noi nu putem cere SRI sa verifice o declaratie semnata de un anume Popescu Vasile... In urma cu doua saptamani am trimis CSM si Ministerului Justitiei o adresa prin care anuntam acest lucru si am primit o discheta cu date ceva mai complete", ne-a declarat Pescaru.
Intrebata cate dintre declaratiile "bune" au verificat, Carmen Pescaru ne-a precizat ca "s-a trimis in lucru o prima transa cu date complete de identificare", dar ca "in proportie de 90 la suta, declaratiile nu erau complete", asa ca "nu aveau ce sa verifice". "Probabil, in cateva zile vom da rezultatele", a incheiat conciliant Carmen Pescaru.

Declaratia pe propria raspundere

Amintim ca, potrivit declaratiilor Monicai Macovei din data de 19 septembrie 2005, "noile prevederi ale Legilor 303/2004 si 317/2004, modificate prin Legea 247/2005, care se refera la declaratiile pe propria raspundere privind colaborarea cu serviciile de informatii de dinainte de 1990, nu lasa loc interpretarilor".
Art. 8, alin.4, lit. d din Legea 317/2004, modificata prin Legea 247/2005, stipuleaza obligatia candidatilor pentru un post in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de a depune o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea.
In privinta respectarii conditiilor de promovare, art. 48 din Legea 303/2004, modificata prin Legea 247/2005, prevede la alin. 11 ca "judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere, sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea".
De asemenea, alin. 10 prevede ca nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, iar alin. 12 stabileste ca CNSAS "verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea". Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator in cazul candidatilor la un post de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In ceea ce priveste declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca judecatorii si procurorii nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, ministrul Justitiei preciza ca motivatia acestei interdictii este eliminarea din sistemul judiciar a celor care desfasoara astfel de activitati, ca o conditie a independentei procurorilor si judecatorilor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe