Jurnalisti romani la CEDO

Ultramediatizatul proces al litigiului de munca dintre redactorii destituiti abuziv si conducerea Rompres din 1991 a fost marcat de o avalansa de ilegalitati, falsuri intelectuale si tergiversari procedurale, unice in istoria postdecembrista a Justitiei din Romania. Destituirea abuziva, patronata de fostul director al Rompres, Neagu Udroiu, si litigiul de munca, solutionat pe invers de instantele bucurestene, au fost declansate in urma unui memoriu depus de redactorul Rodica Carstea la conducerea institutiei. Carstea sesiza atunci, in 1991, grave probleme de ordin sindical, ignorate de conducerea agentiei nationale de stiri, dar si perpetuarea unor practici comuniste de catre unii membri ai staffului Rompres. Razbunarea celor vizati de Rodica Carstea a venit imediat. Ploaie de acuzatii nefondate si calomnii ordinare a cazut peste capul celor doi redactori - calomnii insusite la ordin pcr de un Consiliu de administratie, care a decis destituirea celor doua jurnaliste incomode. Acuzatiile aberante formulate impotriva Rodicai Carstea, neprobate sub nici o forma, in instanta, de conducerea Rompres, au insemnat: "abateri disciplinare grave, constand in instigare la nesubordonarea salariatilor", "sustragerea de materiale de presa", "blocarea activitatii agentiei Rompres, in timpul evenimentelor de la Tg. Mures", "afisarea de material pornografic pe peretii institutiei", "limbaj trivial si comportament agresiv fata de colegi" - si lista unor astfel de ineptii poate continua pana la "distrugerea unor rapoarte de lucru ale colegilor de tura".
Justitia, aservita atunci intereselor politice ale FDSN-PDSR, a inlaturat marturiile si probatoriul minutios realizat in instanta de redactorul ostracizat Carstea, oficializand abuzurile si ilegalitatile patronate de Neagu Udroiu.
Mazilire prin acuzatii fabricate la ordin
Iata ca, dupa 15 ani, fostul director adjunct Ioan Ivanici, si fostul director de personal al Rompres, Nicolae Stanga, au avut curajul sa recunoasca faptul ca Rodica Carstea a fost mazilita si ca toate acuzatiile aduse de CA Rompres au fost fabulatii ale celor care au dorit razbunare. Ioan Ivanici a declarat reporterului ZIUA: "Rodica Carstea nu poate fi acuzata de instigare. Deci asta este clar! Erau probleme care se acumulasera, era o stare de tensiune. Ca sa instigi, eu stiu ca trebuie sa ai un grup de oameni pe care sa-i duci la directorul general, la secretarul general, pe care il iei de gat si-i spui: uite, domnule, ce se intampla aici din cauza ta...Or n-a fost nimic de felul asta. Deci nu e posibila acuzatia de instigare. A fost vorba de un comportament care in situatia respectiva era normal". Fostul director adjunct al Rompres a raspuns si la intrebarea daca Rodica Carstea a sustras materiale de presa din agentie: "Nu. De altfel, ce fel de materiale secrete puteau fi intr-o agentie de presa ? Acestea se difuzau. Erau publice. Deci, nu erau materiale de presa ce puteau fi sustrase din agentie".
Calomnii ordinare, demontate de angajati
Si calomnia cu "afisarea de desene pornografice pe peretii Rompres" a fost demontata de Ivanici: "Eu nu am vazut. Am mai spus-o si am repetat-o: eu unul nu am vazut asa ceva". La intrebarea daca Rodica Carstea a blocat Agentia Rompres, in timpul evenimentelor de la Tg. Mures sau cu alte ocazii si daca era posibil asa ceva, Ioan Ivanici a declarat: "Nu. Era imposibil. Daca ar fi comis astfel de fapte ar fi raspuns penal". Ivanici, ca fost angajat cu functie de conducere la Rompres, este in masura sa spuna daca Rodica Carstea avea un comportament necivilizat, cu limbaj trivial in relatiile cu colegii sau cu sefii sai de atunci: "Nu. Nu pot vorbi de un limbaj trivial. Rodica Carstea este o persoana impulsiva. Asta este. Si din aceasta cauza, prin modul in care se exprima sau pune o problema, desigur ca poate fi cotata ca...uite, domnule, mi-a sarit mie in cap. Dar nu este vorba despre asa ceva. Dar sa injure, sa vorbeasca vulgar, sa balacareasca pe cineva ? Exclus".
"Carstea era un salariat foarte bun"
La randul sau, fostul director de personal al Agentiei Rompres, Nicolae Stanga, a declarat: "Nu am primit, la Serviciul personal, nici o acuzatie adusa impotriva angajatei Carstea, cum ca aceasta ar fi sustras materiale de presa din institutie". Stanga a confirmat si inexistenta faptei potrivit careia Carstea ar fi desenat pornografii pe peretii institutiei. Despre acuzatia cu blocajul agentiei in timpul evenimentelor de la Tg Mures, Nicolae Stanga afirma: "Era imposibil. La Serviciul personal nu a venit nimeni cu o asa acuzatie. Ar fi raspuns penal". "In toate discutiile pe care le-am avut cu Rodica Carstea, aceasta a avut un comportament civilizat. Sigur, poti fi mai temperamental. Din punct de vedere profesional Carstea era foarte buna si foarte corecta. Era un salariat foarte bun".
Falsuri intelectuale si abuzuri in serviciu
Rodica Carstea detine astazi o colectie impresionanta, probabil unica in Romania, de hotarari judecatoresti contaminate cu falsuri intelectuale sau caracterizate de abuzuri in serviciu comise, in serie, de anumiti judecatori, in cei opt ani si jumatate de procese derulate la diferite instante bucurestene. Carstea, in baza probatoriului expediat la CEDO (in anul 2004 s-a si deplasat la Strasbourg), isi detaliaza acest calvar juridic: "Litigiul de munca a facut obiectul a 11 dosare. Nu mai putin de 28 de judecatori din cei 81 de magistrati, care au participat la solutionarea acestui dosar, s-au pronuntat in cauza. Patru dintre deciziile acestora au fost irevocabile si...contradictorii, doua pro si doua contra fostelor salariate de la Rompres. De exemplu, in 1997, eu si colega mea, Veronica Grecu, am castigat irevocabil procesul nostru, pentru ca, in 1999, sa-l pierdem, tot irevocabil. O adevarata performanta pentru Justitia romana. (...) Dupa cum se vede, anumiti judecatori nu au avut nici un fel de jena sa incalce legea pentru a-l proteja pe Neagu Udroiu, o persoana importanta pentru stafful PSD (...) Dorinta de a da dreptate, cu orice pret, unei institutii a Puterii a fost mai mare pentru unii magistrati decat respectul pentru Justitie si legile ei".
Trei hotarari pentru istoria neagra a instantelor
Dosarul de la CEDO (unul dintre cele mai voluminoase si consistente in ilegalitati, expediate din Romania la Strasbourg) contine probatoriul "numeroaselor incalcari de procedura si de dispozitii legale, comise de instantele de judecata", sustine Carstea. "Intre cele 11 hotarari pronuntate in cauza, trei se disting in mod deosebit prin continutul lor neconform cu probele aflate la dosare. Este vorba despre: sentinta civila nr.7691 din 14 iulie 1994, pronuntata la Judecatoria Sector 2 de jud. Valentina Tatulescu (presedinte complet) si jud. Alice Stan: decizia civila nr.1075/A/ din 8 aprilie 1999, pronuntata de TMB- Sectia a III-a Civila (complet format din presedinte jud. Luiza Paun, jud. Viorica Clenciu): decizia civila nr 1759 din 24 august 1999, pronuntata de CAB- Sectia a III-a civila (completul format din presedinte jud. Rodica Susanu, jud. Irina Luminita Chiran si jud. Nicolae Florescu)", precizeaza fostul redactor Rompres.
Implicarea "Judecatoarei ucigase"
Rodica Carstea a semnalat la Strasbourg si malversatiuni puse in sarcina "judecatoarei ucigase" (supranumita astfel dupa ce presa a dezvaluit, cum intr-un dialog cu o parte dintr-un proces, Valentina Tatulescu a propus asasinarea partii adverse printr-un accident de masina): "Cel mai grav lucru pe care l-a facut jud. Tatulescu si care a afectat desfasurarea ulterioara a procesului, atat in fata instantelor nationale cat si la CEDO, a fost mentionarea in sentinta pronuntata a unor noi acuzatii facute de Rompres la adresa fostelor salariate, altele decat cele, la fel de mincinoase, care au stat la baza desfacerii contractelor de munca". Acum, cand asteapta sentinta CEDO, Carstea se simte in masura sa declare public: "Am demonstrat ca nici o acuzatie indreptata impotriva mea si a colegei Veronica Grecu nu a fost dovedita in 15 ani de judecata stramba". De retinut este si faptul ca multi dintre cei 21 de judecatori, implicati in dosarul Rompres cu hotarari mafiote au fost promovati, de-a lungul anilor, unii ajungand chiar in CSM si la Curtea de Casatie (CSJ) sau dascali si experti la INM.

---

Despre autor: