Votul ucrainean si dezbinarea la romani

Ucrainenii merg maine la urne pentru a-si alege un nou Parlament, in cadrul unui scrutin definitoriu pentru intreaga regiune. Cea mai intinsa tara din estul Europei, un stat tampon si teren de experimente, este zguduita periodic de nabadai politice care au efecte pe termen lung asupra romanilor de pretutindeni.
Ucrainenii au topait energic prin centrul Kievului dupa ce au votat de cateva ori la rand pana a iesit bine. Insa schimbarea portocalie nu le-a adus fericirea mult-asteptata, ci dimpotriva: o serie de scandaluri politice care l-au trimis pe premierul Iulia Timosenko sa-si caute aliati politici, iar cresterea economica a primit o stire interesanta care a venit pe conducta rusa: pretul gazelor a crescut. Sfasiata intre vest si est, Ucraina nu poate adera la NATO si Uniunea Europeana arzand de-a pomana gazul rusilor. Nu de alta, dar Kremlinul si-a inceput avansul catre vest acum 300 de ani - o investitie pe termen lung care nu poate fi lasata de izbeliste cu una cu doua.
Iar acum ucrainenii trebuie sa aleaga un nou Parlament - care conform noii constitutii va avea puteri mai mari decat in legislatura anterioara. Sondajele de opinie indica faptul ca cele mai mari sanse le are Partidul Regiunilor (mosit de fostul presedinte Kucima) - care s-a dat de trei ori peste cap si si-a schimbat tricoul albastru inscriptionat "Moskva" cu unul cu sigla "Uniunea Europeana", pastrand totusi un canin pentru NATO. Steagurile portocalii s-au sfasiat pana au ramas doar niste zdrente atarnate de actualul presedinte Viktor Iuscenko si ambitioasa Iulia Timosenko.
"Izvorul tuturor rautatilor si pustiirii acestor parti, inceputul caderii si imputinarii Craiei Lesesti, risipa si pustietate pentru cazaci, stingerea tarii noastre", asa caracteriza cronicarul Miron Costin actiunile politice ale lui Bogdan Hmelnitki, considerat la Kiev intemeietorul statului ucrainean. Miron Costin si-a exprimat temerea ca "rautatile" vor afecta si viitorul: "cu cale ne este si noua a pomeni povestea lui Hmil, hatmanul cazacesc, de la care vremi s-au inceput si raul nostru, in care si pana astazi ne aflam cu acest pamant la cumplite vremi si Dumnezeu stie de nu si peste veacul nostru traitoare".
Temerile cronicarului sunt cat se poate de actuale: evenimentele de la Kiev au efecte directe in intreaga regiune. Iar la Kiev lucrurile nu sunt absolut deloc clare, mesajele venite de la politicienii ucraineni dovedind cat se poate de clar diferentele dintre diversele viziuni. Exemplul blocarii traficului transnistrean este cat se poate de clar: Ucraina a semnat cu Republica Moldova un acord pentru blocarea traficului ilegal, iar cand a venit momentul aplicarii acestui acord, la Kiev a inceput sa se fluiere a paguba. A fost nevoie de presiuni occidentale pentru ca ucrainenii sa isi aminteasca de principiul de drept international "pacta sunt servanda". Acum, transnistrenii isi aplica singuri o blocada economica, iar rusii se preteaza la un circ cu ajutoare umanitare pentru o regiune care nu are nevoie de ele.
Intre timp, romanii din Ucraina au ramas de izbeliste. Kievul nu da semne - in ciuda Revolutiei portocalii - ca ar avea de gand sa imbunatateasca tratamentul aplicat minoritatilor. In primul rand, romanii din sudul Basarabiei sunt desemnati in continuare drept moldoveni - spre slava vesnica a stalinismului stiintific pastrat cu grija pentru vremuri de democratie. Manuale, scoli, biserici? Niet panimaiu priatel! Folosirea limbii materne in administratie, reprezentare la nivelul autoritatilor locale sau in structurile legislative? Pasol na turbinca ciortai!
Mai mult, intre romanii din Bucovina si-a varat cel rau (sau cei rai?) coada - spurcat fie-i numele! - si i-a indracit peste masura. In loc sa se uneasca si sa-si trimita un reprezentant in Parlamentul ucrainean - asa cum au mai facut-o de cateva ori in legislaturile trecute - romanii bucovineni au inceput sa se scuipe vartos unul pe celalalt: ca ala a dat, ca ala a luat, ca alalalt nu vrea...
Fermecati de sasaitul insinuant al limbilor despicate, romanii bucovineni s-au aruncat vitejeste in politica ucraineana, doar ca fiecare de partea cate unui alt partid - in speranta ca ucrainenii le vor da ce n-au fost in stare sa-si faca singuri. Ca despre ajutorul de la Bucuresti mai slabe sperante.

---

Despre autor: