24 Martie 2006
Radu Cange, ai debutat de curand ca prozator, cu romanul "Paznicul muzeului", aparut la Editura Muzeului National de Literatura. Ce istorie are aceasta carte?
Dupa cum am invatat pe parcursul anilor, fiecare carte are o istorie. Si "Paznicul mu
Radu Cange, ai debutat de curand ca prozator, cu romanul "Paznicul muzeului", aparut la Editura Muzeului National de Literatura. Ce istorie are aceasta carte?
Dupa cum am invatat pe parcursul anilor, fiecare carte are o istorie. Si "Paznicul muzeului", debutul meu in proza, are o istorie.
Am terminat de scris cartea acum sapte ani. Am lucrat la o suta de pagini aproape doi ani. Deci, in total, noua ani de asteptare. L-am depus la o editura. Directorul acelei edituri m-a intrebat: "Ce ai dumneata cu Securitatea?" I-am raspuns ca ea, Securitatea mi-a trimis mama in puscarie, ea mi-a ascultat pana in '89 telefonul, ea m-a urmarit pana si la cenaclurile literare la care participam. Romanul a mai fost respins de inca trei edituri, invocandu-se lipsa banilor. In sfarsit, norocul mi s-a aratat si Ministerul Culturii mi-a dat o sponsorizare pentru editura MNLR. Cateva capitole au fost publicate in revistele "Contemporanul", "Ateneu" si "Luceafarul" si, prin bunavointa poetului Ioan Es. Pop, in "Ziarul de Duminica", suplimentul cultural al "Ziarului financiar".
Scrii o noua carte de poezie sau un nou roman?
Mai am putin si finalizez o noua carte de proza: "Nebunul de la etaj". Am publicat cateva fragmente in "Luceafarul" si "Contemporanul". Este o continuare a primei carti de proza. Poate, de data asta, voi fi mai norocos cu publicarea acestui nou roman care are ceva mai multe pagini decat "Paznicul muzeului". Am in faza de manuscris o carte de proza scurta si trei de poezie. De asemenea, tin un jurnal pe care nu-l vad publicat decat cand nu o sa mai fiu.
O privire de ansamblu asupra literaturii de azi?
Nu cred ca as putea cuprinde, cu nici un chip, tot ce se publica, asa ca... Nu pot spune decat ca vor ramane numai cei ce-si vor respecta inzestrarea si nu vor face compromisuri. Daca inainte de 1989 o parte a scriitorimii ar fi avut demnitate, probabil ca literatura romana ar fi aratat cu totul altfel. Adica, in bine, in mult mai bine, si ma refer la valoarea ei.
Dupa Revolutie sau ce va fi fost, am cumparat foarte putine carti. Am citit in schimb ce mi s-a daruit. Prefer totusi sa citesc si sa recitesc literatura confirmata in timp, caci zilele, vorba lui Noica, mi se ingusteaza.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.