Legea lustratiei poate provoca noi procese la CEDO

La 16 ani de la revolutie, Legea lustratiei a ajuns pe masa parlamentarilor. Proiectul initiat de liberali prevede ca fostii activisti comunisti si fostii ofiteri de securitate sa nu mai aiba dreptul sa candideze timp de 10 ani la functiile de demnitate publica. Necesitatea unei astfel de legi a fost invocata inca din primii ani de la caderea comunismului. Desi de regula se spune "mai bine mai tarziu decat niciodata", de data aceasta s-ar putea sa fie tarziu, iar Legea lustratiei s-ar putea sa nu mai aiba efectul scontat. Ministerul Justitiei a prezentat ieri situatii cu care s-au confruntat state foste comuniste, dupa ce au adoptat o lege similara. Fosti agenti KGB au depus plangeri la CEDO si au avut castig de cauza. Unul dintre motivele pentru care statele respective au fost acuzate de incalcarea drepturilor omului a fost acela ca restrictii au fost impuse la un deceniu de la caderea regimului comunist.

Motivatia initiatorilor

Propunerea legislativa referitoare la Legea lustratiei a fost initiata de patru liberali: deputatii Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca si senatorul Adrian Cioroianu. Autorii proiectului invoca punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara, care cerea legii electorale sa interzica fostilor activisti comunisti si fostilor ofiteri de Securitate, vreme de trei legislaturi, accesul la viata politica a tarii. In Proclamatie, activistii erau "acei oameni care si-au abandonat profesiile lor pentru a sluji partidului comunist si a beneficia de privilegii deosebite oferite de acestia". Vizate sunt persoanele care au detinut functii in PCR, UTC, Marea Adunare Nationala si guvernele comuniste. Dar si jurnalistii care au scris la ziarele si editurile PCR si UTC, profesorii de la Stefan Gheorghiu, magistratii si reprezentantii corpului diplomatic din acele vremuri.
Initiatorii propun ca, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a acestei legi, persoanele care exercita o functie sau o demnitate publica sunt obligate sa depuna o declaratie pe proprie raspundere prin care sa spuna daca au fost sau nu activisti de partid. In cazul in care recunosc, dar si daca nu depun marturia respectiva in termenul stabilit, persoanele respective vor fi demise automat din postul detinut. Eventualele contestatii ar urma sa fie rezolvate de tribunal.

Legea ar putea veni prea tarziu

Ministerul Justitiei atrage atentia ca o lege a lustratiei poate fi interpretata si ca o incalcare a drepturilor omului. Ca argument, sunt prezentate cateva cazuri cu care s-au confruntat state foste comuniste, dupa ce au adoptat o lege similara. Fosti activisti au depus plangeri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si au avut castig de cauza. Iar acele state au fost sanctionate pentru incalcari ale drepturilor omului, respectiv la dreptul la viata privata, libertatea de exprimare, libertatea de intrunire si asociere, nediscriminarea, restrangerea drepturilor si libertatilor. Pentru o asemenea sentinta, o contributie importanta a avut si faptul ca aceste restrictii au fost impuse la aproape un deceniu de la caderea regimului comunist.
In cazul Sidabras si Dziautas contra Lituaniei, doi fosti ofiteri KGB au acuzat statul ca le-a incalcat drepturile deoarece le-a interzis, pentru zece ani, accesul in anumite functii publice si private. Curtea a statuat ca interdictia aplicata de statul lituanian a afectat in mod serios abilitatea persoanelor in cauza de a dezvolta relatii cu lumea exterioara, si le-a creat serioase dificultati in a-si castiga existenta, cu evidente repercusiuni asupra vietii private.
Totodata, faptul ca aceste restrictii au fost impuse la aproape un deceniu de la declararea independentei de catre Lituania, si la noua, respectiv 13 ani, dupa incetarea activitatii in cadrul KGB, desi nu a fost in sine decisiv, a contribuit substantial la conturarea opiniei Curtii ca masura a fost disproportionata.

Senatul este prima Camera sesizata

Comisia Juridica a Senatului a inceput ieri dezbaterea proiectului legii lustratiei. Senatorii au stabilit ca activistii salarizati ai Partidului Muncitoresc Roman si UTM sa fie si ei inclusi in lista celor care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist. Conditia includerii acestor structuri de putere este ca respectivele persoane sa-si fi desfasurat activitatea la nivel national, regional sau judetean. Proiectul initial includea numai activistii salariati ai PCR si UTC. De asemenea, a fost aprobat un amendament prin care data de 30 decembrie 1947 a fost inlocuita cu data de 6 martie 1945, ca moment al instaurarii in Romania a regimului comunist. Senatorii au dezbatut, pe articole, fara a putea, insa, sa dea un vot valabil din cauza lipsei de cvorum. Senatorii din Comisia juridica si din Comisia pentru drepturile omului vor continua dezbaterea initiativei legislative in sedintele urmatoare, termenul de adoptare tacita pentru aceasta lege fiind data de 12 aprilie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe