Cultura locala, scoasa la mici si bere

Un studiu stiintific releva lipsa unei strategii comune si a comunitatii institutiilor de cultura, slaba articulare a societatii civile, implicarea politica destul de slaba a oamenilor de cultura, favorizarea divertismentului si a culturii de masa in detrimentul actiunilor culturale de calitate. Foarte multi operatori culturali gandesc o strategie de lobby pentru ca in bugetele locale sa fie prevazut un procent dedicat culturii - Romania culturii locale, o tara de muzica populara!
Atunci cand se vorbeste si se fac comentarii despre bugetul prea mic al culturii si reprezentarea lui procentuala in PIB (produsul intern brut), de cele mai multe ori nu sunt luate in discutie si in calcul sumele alocate culturii de catre administratia publica locala (primarii, consilii judetene). Valoarea adunata a acestor bugete locale depaseste, dupa estimarile specialistilor, de peste 8 ori bugetul Ministerului Culturii si Cultelor. In acest conditii, cei mai multi operatori culturali in loc sa beneficieze de mai multe resurse financiare pentru proiectele lor sunt martorii disperati ai unor subfinantari. Cum sunt cheltuiti, de fapt, banii dedicati culturii in bugetele locale, este eterna problema care angajeaza pasiuni si energii intre factorul politic (consilieri locali, consilieri judeteni, alesi prin vot) si societatea civila. Cum s-a ajuns la situatii bizare, in care din banii alocati comisiilor de cultura-invatamant si sport sunt finantate campionate de table, de motociclism, festivaluri dedicate vinului, usturoiului ori chiar izmenelor, puteti afla in amanunt dintr-o investigatie ZIUA realizata in premiera absoluta in presa noastra.
Primul document de politici culturale si cateva riscuri ale mediului cultural aradean
Recent, la Arad, intre Piata Teatrului si Primarie, poeti din Bucuresti, Timisoara si din aceasta capitala de judet, impreuna cu cativa actori, au iesit in strada sa ofere carti postale cu poeme si sa citeasca trecatorilor cateva versuri. Scenariul a facut parte dintr-un eveniment mai amplu, "Primavara poetilor", ce a fost oferit spre finantare Consiliului Local, dar care nu a primit din partea comunitatii locale nici un leu, fiind preferata in locul acestuia o intrecere de motociclism dintr-o comuna condusa de un primar PD-ist. Exemplul dat nu e, din pacate, o rara avis pentru operatorii culturali cu proiecte inovatoare si de substanta. Consilierii judeteni si locali din toata tara au painea si cutitul bugetului, unde cultura, pusa la comun cu invatamantul si sportul, e o cenusareasa scoasa, din cand in cand, in acorduri de fanfare, bere, manele si mici, la serbari populare si electorale.
Un studiu realizat de Marius Lazurca, directorul Centrului Cultural Judetean Arad si, din aprilie, ambasadorul Romaniei la Vatican, confirma sociologic multe dintre intuitiile noastre legate de hibele de functionare ale finantarii culturii in administratia publica locala. Intitulat "Politici culturale regionale", cu sprijinul expertului european Corina Raceanu, al conferentiarilor universitari dr. Robert Reisz si dr. Alin Gavriliuc, strategia culturala a judetului Arad 2003-2007 este primul document de politici culturale asumat de catre o autoritate publica din Romania. Conform studiului, organizatiile non-guvernamentale au primit in 2005, fata de 2004, o suma mai mica cu 200 milioane lei vechi, in timp ce institutiile subordonate Consiliului judetean, precum si alte institutii publice, au primit in 2005, fata de anul 2004, mai multi bani (intre 400-600 milioane lei). Persoanele fizice au primit si ele mai putin in 2005 fata de 2004. Cercetarea contabilizeaza cateva riscuri privind mediul cultural aradean, pe care le putem regasi, in proportii mai mici sau mai mari, si in alte judete: "scaderea valorizarii publice a valorilor tinand de instructie, importanta valorilor pecuniare si materiale in detrimentul celor spirituale si culturale, raritatea mecenatului in randul oamenilor de afaceri, slaba comunicare intre comunitatile etnoculturale, confuzie a sistemului de valori, lipsa timpului si a mijloacelor pentru o educatie eficienta, lipsa unei strategii comune si a comunitatii institutiilor de cultura, slaba articulare a societatii civile, implicarea politica destul de slaba a oamenilor de cultura, favorizarea divertismentului si a culturii de masa in detrimental actiunilor culturale de calitate, dezinteresul mass-media pentru evenimentele culturale si lipsa unei legislatii performante si stimulante".
Prahova si Ploiesti printre norocosi: 5% din bugetele locale pentru cultura
Procentul din bugetul pentru cultura, culte, invatamant, sport alocat unor evenimente si proiecte culturale depinde de gradul de prosperitate al fiecarui judet, municipiu, oras sau comuna. Nu exista un procent general valabil dedicat culturii si foarte multi operatori culturali se gandesc sa faca lobby pentru ca acest procent sa fie prevazut in mod legal, dupa modelul sanatatii si al invatamantului in bugetul de stat. In zonele sarace, bugetul pentru cultura de-abia ajunge pentru plata salariilor personalului si pentru intretinerea institutiilor. Exista insa si judete in care prosperitatea si spiritul managerial permit derularea unor programe culturale. Judetul Prahova se afla in aceasta situatie fericita. Si in judet, si in Municipiul Ploiesti procentul destinat culturii reprezinta in jur de 5% din bugetul consiliilor respective, ceea ce e mult mai bine decat la nivel national. Ca exemplu, bugetul Municipiului Ploiesti depaseste 200 de milioane de RON. Festivalul International de Poezie "Nichita Stanescu" din Ploiesti, Universitatea Populara "Nicolae Iorga" de la Valenii de Munte, Bienala Internationala de Gravura Contemporana "Iosif Iser" organizata de Muzeul Judetean de Arta Prahova reprezinta posibile exemple de conlucrare a institutiilor pe baza unor proiecte culturale. Festivalul International de Poezie "Nichita Stanescu" din Ploiesti, ajuns, in acest an, la cea de-a XVIII-a editie, si care se realizeaza prin efortul comun de organizare si finantare al Ministerului Culturii si Cultelor, Consiliului Judetean Prahova si Primariei Municipiului Ploiesti, e unul dintre exemplele forte de sutinere din bugetul local a unor actiuni culturale de calitate. Florin Sicoie, scriitor, director al Muzeului Judetean de Arta Prahova "Ion Ionescu-Quintus", mizeaza in viitor pe "o noua lege a sponsorizarii, probabil, care sa incurajeze mult mai mult mecenatul in cultura. De asemenea, o crestere economica generatoare de prosperitate, care ar conduce, in mod natural, la sume mai substantiale destinate culturii".
Botosani, unul dintre cele mai sarace judete ale tarii, da bani pe bere si muzica populara
Daca ar fi sa luam in calcul faptul ca judetul Botosani este unul dintre cele mai sarace judete ale tarii, raportat la cate institutii de cultura administreaza, atat prin Consiliul local cat si prin Consiliul judetean, am putea spune ca procentul in bugetele celor doua consilii alocat culturii este suficient de mare, fata, de exemplu, de ceea ce are de administrat judetul Suceava, mult mai bine asezat economic. Dar lucrurile nu stau deloc bine nici intr-o parte, nici in alta, atunci cand este sa se analizeze, la parametrii reali, importanta actului cultural intr-un judet ca Botosanii, care este eminamente cultural. Luand in calcul faptul ca in Municipiul Botosani, sub administratia Consiliului local, functioneaza trei institutii profesioniste - Teatrul "Mihai Eminescu", Teatrul de Papusi "Vasilache" si Filarmonica "George Enescu" -, am putea usor constata ca aproximativ 200 miliarde lei vechi sunt inghititi anual de aceste institutii. Pe langa acestea, de cincisprezece ani, Primaria Botosani si Consiliul local asigura, in cea mai mare parte, cheltuielile de organizare si desfasurare a Premiului National de Poezie "Mihai Eminescu", unele sume fiind repartizate din bugetul local, altele de la sponsori. De asemenea, unele festivaluri, cum ar fi al berii sau Zilele orasului, scot din bugetul local sume importante pentru a crea o imagine cat de cat culturala si pentru marea masa, care nu reuseste sa mearga la spectacolele teatrelor botosanene sau la cele ale Filarmonicii, acestea din urma tinute saptamana de saptamana de-a lungul unei stagiuni. Prin urmare, daca ar fi sa se faca un calcul procentual, raportat si la celelalte sectoare de activitate pe care Consiliul local le are in administrare, s-ar obtine, la Botosani, un procent suficient de mare, dar insuficient. in fond, alocat culturii. Cat priveste procentul repartizat culturii scrise de catre Primarie si Consiliul local acesta este zero.
Nici un leu pentru cultura scrisa
De partea cealalta, a Consiliului Judetean Botosani, unde administrarea institutiilor de cultura din subordine s-a largit prin preluarea de anul acesta a cheltuielilor administrative ale Memorialului Ipotesti, consumator mare de fonduri, lucrurile nu stau de loc pe roze. Cele cinci institutii aflate in subordine - Memorialul Ipotesti, Muzeul Judetean, Centrul Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale, Biblioteca Judeteana "Mihai Eminescu" si Orchestra "Rapsozii Botosanilor" - isi desfasoara activitatile la limita subzistentei, fiind, procentual, pe ultimul loc la repartizarea sumelor de la buget. Eficienta unor institutii administrate de Consiliul judetean, cum ar fi Orchestra "Rapsozii Botosanilor", care, desi are o stagiune permanenta, nu tine spectacole, asa cum face Filarmonica, saptamanal, ci sporadic, si mai ales la cheremul campaniilor electorale sau al turneelor de interes, nu este una scontata, desi cota de la buget este una foarte mare raportata la sumele destinate celorlalte institutii din subordine. Pentru cultura scrisa nu se aloca nimic. In mai toate judetele tarii Consiliile judetene sprijina aparitia unor reviste de cultura sau editarea unor carti. La Botosani exista, in ultima vreme, o alergie la ceea ce inseamna cultura scrisa, scriitor. Desi Centrul de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale organizeaza de douazeci si cinci de ani Concursul National de Poezie si Interpretare Critica a Operei Eminesciene "Porni Luceafarul...", dar si Festivalul de Teatru Scurt "Mihail Sorbul", cu sectiune de creatie, repartizarea sumelor a fost in ultima perioada ori inexistenta, intre 2000-2004, ori insuficienta, chiar daca prin aceste festivaluri au fost debutati peste 150 de poeti si dramaturgi, editandu-se antologii de poezie si teatru. Cat priveste cercetarea, care ar reveni Memorialului Ipotesti, Muzeului Judetean si Centrului de Conservare si promovare a Culturii Traditionale, sumele alocate sunt inexistente.
Avind in vedere importanta culturala a zonei, dar si activitatea sustinuta a vietii culturale locale, Guvernul Romaniei ar trebui sa creeze programe speciale de dezvoltare a orasului, care prin destinul marilor personalitati culturale nascute aici este asemanator cu Weimar-ul, programe care sa transforme zona intr-un punct de maxima importanta turistica si culturala. Nici o alta zona a tarii nu ofera o zestre mai impunatoare decit cea existenta la Botosani. si abia atunci s-ar putea discuta despre cultura de performanta intr-un loc in care acum doar saracia vietuieste alaturi de lacomia unor administratori ghiftuiti si cu cutitul in mana, ciuntind de fiecare data din ceea ce au dat cu zgarcenie culturii, in fond ignorand actul de cultura pe care ori nu-l inteleg, ori nu-i vad rostul.
Municipalitatea Cluj-Napoca da bani pentru Marioara Murarescu
Consiliul Judetean Cluj a alocat anul acesta 18.469,68 mii lei RON pentru "Cultura, Recreere si Religie", iar la invatamant 27.935,67 mii lei RON. Pana acum, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a emis 168 de hotarari din care doar patru priveau cultura. Din aceste patru hotarari, una viza preluarea de catre Consiliu a unui muzeu, iar celelalte sunt dedicate muzicii populare si celei usoare. Cum ar fi spus hatrul director al Teatrului de Comedie din Bucuresti, George Mihaita, dupa ce treci de Ploiesti, Romania e o tara de muzica populara! Va prezentam cateva texte oficiale: "H O T A R A R E privind alocarea sumei de 18.400 RON de la bugetul local pe anul 2006 in vederea organizarii si desfasurarii Concursului de interpretare MOSTENITORII MUGURI DE TEZAUR, in cadrul Concertului extraordinar TEZAUR FOLCLORIC LA CLUJ-NAPOCA, realizat de TVR 1 Bucuresti Marioara Murarescu, sub egida Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca", "HOTARARE privind alocarea sumei de 20.000 lei (RON) de la bugetul local pe anul 2006 Ansamblului folcloric Somesul-Napoca pentru participarea la doua festivaluri internationale de muzica si dansuri traditionale din Chile, sub egida Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca", "HOTaRaRE privind alocarea sumei de 8000 lei (RON) de la bugetul local pe anul 2006 Palatului Copiilor pentru organizarea Serbarilor zapezii, sub egida Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca".
La Deva sunt acuzate partipriul politic si ignoranta administratiei
La Deva, de cativa ani, poeta Paulina Popa organizeaza Festivalul International de Poezie Emia. Scriitoarea ne-a marturisit cu naduf ca "anul acesta, pentru evenimentele culturale autentice s-au alocat aproximativ 1% din buget, restul fiind alocat altor manifestari care, in opinia mea, nu au nimic in comun cu o manifestare culturala, cum ar fi: folclor, mici, bere, circ... circ... Cred ca la nivel judetean cea mai importanta manifestare culturala ramane Festivalul International de Poezie Emia, festival care aduna la Deva, in fiecare an, peste 200 de oameni de cultura ori consumatori de cultura. Ori pentru acest eveniment Consiliul local Deva a alocat 0,1% din bugetul comisiei de cultura, adica 2000 RON. Atata vreme cat aceste comisii sunt alese numai pe criterii politice, este de la sine inteles ca nu vor fi formate din alte persoane decat politicieni. Nu este o tragedie a fi politician, este grav, insa, faptul ca aproape toti politicienii nostri sunt certati cu tot ceea ce inseamna cultura. Problema cea mai grava este lipsa culturii, partipriul politic si o foarte mare ignoranta a administratiei". Poeta Paulina Popa si-a incheiat discursul despre felul in care este privita cultura la Deva cu urmatoarea propunere: "Cred ca ar trebui organizata o intalnire intre reprezentantii uniunilor de creatie si ai administratiei locale pentru a fi alesi cativa reprezentanti cu verticalitate pentru a fi consultanti in cazul proiectelor. Apoi ar trebui publicate in presa locala tabele cu manifestarile culturale si sumele alocate pentru a se putea contesta acolo unde este cazul. Toate acestea sunt departe atata vreme cat totul se deruleaza dupa reguli haotice, unde consilierii culturali ai celor care coordoneaza aceste fonduri sunt persoane care au slujit cu multa plecaciune partidul comunist, apoi PSD-ul si acum Alianta DA. Sper ca tinerii scriitori, artisti, oameni de cultura sa vina cu o gandire noua si cu mai mult pragmatism".

---

Despre autor: