In ultima perioada, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei impulsioneaza, pe motive care mie imi sunt greu de inteles, trecerea prin Guvern a Legii Patronatelor. Propunerea de modificare a Legii Patronatelor provine de la Guvern, au avu
In ultima perioada, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei impulsioneaza, pe motive care mie imi sunt greu de inteles, trecerea prin Guvern a Legii Patronatelor. Propunerea de modificare a Legii Patronatelor provine de la Guvern, au avut loc discutii cu patronatele, care au venit cu solicitari de modificare, dar problema de fond este ca ceea ce ar trebui reglementat in momentul de fata este, de fapt, legislatia aferenta dialogului social in totalitatea lui, respectiv Legea Patronatelor, Legea Sindicatelor, Legea Contractului Colectiv de Munca, Legea Conflictelor de Munca si Hotararea de Guvern 314 privind dialogul social. Fiecare dintre legile aferente acestui pachet are implicatii asupra celorlalte si credem ca cea mai buna solutie este discutarea lor la pachet, pentru eliminarea oricarei contradictii sau neconcordante posibile. Problema cea mai sensibila este problema reprezentativitatii partenerilor sociali. Este adevarat ca in prezent exista, dupa cate stiu eu, unsprezece confederatii patronale reprezentative la nivel national, ceea ce inseamna foarte mult, dar o definire gresita a reprezentativitatii, in loc sa ajute dezvoltarea dialogului social, poate crea probleme peste cele existente si chiar nu cred ca de asta avem nevoie. Dialogul bipartit sindicate-patronate acopera doar o parte din economie, multe societati comerciale neavand organizate sindicate si dau un singur exemplu, Intreprinderile Mici si Mijlocii. Ca urmare, daca in reprezentativitate am tine cont numai de reprezentativitatea bazata pe ramuri de activitate, la negocierea contractului colectiv de munca la nivel national, aceste intreprinderi nu ar fi reprezentate. Or, prin recunoasterea contractului de catre Ministerul Muncii, reglementarile acestuia sunt aplicabile tuturor. O alta problema este ca dreptul la asociere este garantat prin Constitutie si nu este obligatoriu. Dupa parerea mea, intr-o varianta optimista, maximum 15% dintre societatile comerciale sunt membre intr-un patronat, deci exista riscul ca o definire eronata a conditiilor de reprezentativitate sa duca, efectiv, la disparitia notiunii de patronat reprezentativ la nivel national, ceea ce, pe de alta parte, poate avea si efectul pozitiv de a forta, intr-un fel, coagularea acestei miscari. Un alt subiect important este participarea in Consiliul Economic Social (CES) a altor parti ale societatii civile decat partenerii de dialog social. In CES al Uniunii Europene sunt trei parti denumite sindicate, patronate si alte interese, iar Guvernul nu este membru. Ca urmare, orice hotarare a CES reprezinta pozitia societatii civile in ansamblul ei. In Romania, CES e format din sindicate, patronate si Guvern, deci e greu ca astazi sa spunem ca hotararile CES sunt ale societatii civile in ansamblul ei. Credem ca avand in vedere importanta pragmatica a dialogului social, e bine sa nu ne pripim si, asa cum am prezentat mai sus, sa discutam intregul pachet legislativ de care chiar este nevoie. Nu pot sa nu fac referire la show-ul mediatic al ultimei perioade si as vrea sa ridic o problema. Votul Parlamentului referitor la celebra perchezitie a fost prezentat, in general, ca un act negativ al parlamentarilor care se apara pe ei insisi. De ce nu incercam sa privim si varianta in care acest vot reprezinta apararea noastra, a tuturor, impotriva unor practici de abuz din partea Procuraturii care uita ca unul din castigurile majore ale lui Decembrie 1989 a fost prezumtia de nevinovatie si dreptul la intimitate, doua concepte care imi par tot mai mult atacate si puse la indoiala in ultimul timp. As dori sa stiu ca functionarea Justitiei creeaza un mediu de liniste si siguranta, nu o amenintare la viata si activitatea oricarui om de afaceri.
Despre autor:
