Desfiintarea intempestiva, prin ordin al ministrului Justitiei, a Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie din cadrul MJ (DGPA - intre 2005-2006, fost SIPA - intre 1991-2004), a lasat nerezolvata problema arhivei acestui serviciu secret de
Desfiintarea intempestiva, prin ordin al ministrului Justitiei, a Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie din cadrul MJ (DGPA - intre 2005-2006, fost SIPA - intre 1991-2004), a lasat nerezolvata problema arhivei acestui serviciu secret de informatii. Desfiintarea fostului si temutului SIPA s-a facut fara avizul CSM, inaltul for al magistraturii care prin lege gestioneaza, incepand cu 2004, orice documente si date referitoare la cariera profesionala a celor 4000 de judecatori si 2100 de procurori. Asa cum arhiva inspectiei generale din MJ (cu dosarele disciplinare si avizele de cercetare penala ale magistratilor) a trecut in gestionarea CSM, si arhiva SIPA (DGPA) trebuia preluata de inaltul for. Ce se va intampla cu arhiva SIPA? Ce date si informatii a livrat SIPA catre ministrii de Justitie postdecembristi, catre PNA si DNA si catre SRI sau CSAT? Vor fi aceste informatii, de acum incolo, folosite, legal, doar in scopuri judiciare (in lupta anticoruptie din magistratura si protectia penitenciarelor) sau in scopuri de santaj judiciar.
La o grefa a CA Bucuresti, un batranel cu o mapa de securist sub brat, isi cerceta un dosar in care era parte. Era fostul director al SIPA, Marian Ureche, mana dreapta a Rodicai Stanoiu in lupta anticoruptie din magistratura. Ca reporter, l-am provocat, spunandu-i ca, in calitate de fost ofiter al Securitatii, nu merita functia de sef al SIPA. Dialogul purtat cu Marian Ureche il redam integral. Anumite dezvaluiri ale lui Marian Ureche pot fi puse in legatura cu o recenta emisiune TV, in care avocatul Dumitru Niturad (fost procuror la Sibiu) a vorbit despre existenta numarului de 21.000 de lucrari SIPA-DGPA (rapoarte, note informative etc). Aceste documente ar viza coruptia din toate verigile sistemului judiciar. Surse ale ziarului din zona Ministerului Justitiei au denuntat procentele coruptiei din magistratura, potrivit datelor gestionate de SIPA, date care au fost inaintate pe vremea ministrului Rodica Stanoiu, dar asupra carora nu s-a facut nici o ancheta. Conform acestora, 30 % dintre judecatori sunt corupti; alti 30 % dintre judecatori ar fi contaminati de virusul coruptiei; 70 % dintre procurori sunt corupti.
Pentru reporterii ziarului ZIUA, Marian Ureche a declarat ca o parte din datele Parchetului General despre procurorii cu legaturi interlope provin si de la SIPA si SRI. Cu toate acestea, nimeni n-a auzit, in cei 15 ani de functionare a SIPA, ca vreun procuror (si de ce nu, vreun judecator) cu legaturi interlope, infractionale, sa fi fost anchetat ori condamnat in baza unor astfel de informatii si dovezi.(Silviu ALUPEI)
Toate partidele s-au implicat in compromiterea SIPA
Domnule Marian Ureche, cum vi se pare decizia de desfiintare a SIPA?
In plina campanie de lupta anticoruptie - determinata de repetatele interventii ale unor oficiali europeni - s-a renuntat la unul dintre serviciile de informatii care chiar a actionat impotriva coruptiei. De remarcat insa ca aceasta decizie nu are la baza o hotarare a CSAT si nici verificari complexe prin care sa se fi stabilit fapte sau ilegalitati. Aceasta decizie are ca suport reluarea unui mai vechi scandal de imagine in care sunt vehiculate aceleasi suspiciuni, abuzuri, depasiri de competente etc. Punctul culminant al acestor actiuni a fost atins in 2003, cand s-a urmarit discreditarea si desfiintarea SIPA si paralizarea activitatii nou-infiintatului PNA. Dar ce nu s-a reusit atunci, s-a reusit in 2006.
Si nu au fost depasiri de competente la SIPA?
Nu. Interesant este faptul ca nimeni din mass-media nu adus problema de ce SIPA , macar de ochii lumii, nu a cerut o extindere a competentelor, deoarece putea sa o faca. Da. Am solicitat Guvernului aceasta extindere inca din vara anului 2001. Aceeasi extindere, pe probleme de protectie a magistratilor, s-a solicitat si in anii urmatori. Mai mult, tot noi am atras atentia, in prima parte a anului 2003, asupra riscului real ce se profila in legatura cu anihilarea, in cel mult doi ani, a activitatii PNA. Din pacate, dupa cum s-a si vazut, nu s-a manifestat nici un fel de vointa politica in directia sustinerii luptei cu marea coruptie. Masurile luate in privinta SIPA si soarta PNA-DNA (ca departament sau directie la Parchetul General) confirma acest lucru. Prin aceste masuri se demonstreaza consistenta amenintarilor mafiei romanesti!
Dupa razboi multi viteji s-arata... Stiti proverbul. Pareti un securist frustrat.
Este o parere. Dar vreau sa va spun ca unele aspecte ale fenomenului marii coruptii, receptionate si semnalate de noi intre 2001-2003, incep acum sa devina vizibile. Insa segmentul cunoscut si semnalat de noi, de SIPA, atunci, este insa cu mult mai serios.
Pana in 2004 SIPA a functionat durabil
Si vorbiti ca un securist. Stiti multe, dar spuneti putine. Vreti sa insinuati faptul ca fostul guvern PSD nu a vrut sa-si sacrifice marii corupti ale caror nume si fapte apareau si in rapoartele de la SIPA, ajunse si la Palatul Victoria?
Va rog sa fiti convins ca acest serviciu si-a facut in mod durabil datoria si ca a fost, cel putin pana in 2004, poate cel mai eficient serviciu de informatii in lupta cu coruptia. Cei care au condus Parchetul General, PNA-ul si destinele Justitiei v-ar putea confirma in totalitate aceste sustineri. Urmarea a fost ca pentru aceasta activitate serioasa de la SIPA, desfasurata de oamenii din subordinea mea, acest serviciu a trebuit sa plateasca. Acum SIPA nu mai reprezinta un pericol. Pentru nimeni. As spune si ca desfiintarea sa este o invatatura de minte pentru personalul sau si o foarte frumoasa si semnificativa satisfactie pentru marea coruptie romaneasca. Va puneti o intrebare? Ce se va intampla acum cu arhiva SIPA, care contine mii si mii de rapoarte. Ele raman la minister sau vor fi predate la CSM? Caci, in mod firesc, trebuie sa ajunga la cei care le pot folosi pentru a-i sanctiona pe magistratii corupti si nu la cei care-i pot santaja pe acestia, pentru a-i folosi apoi in cauze judiciare.
Umblau zvonuri prin 2002-2004, ca in multe rapoarte SIPA apareau nume de avocati-parlamentari implicati in acte de coruptie judiciara (legaturi infractionale cu inculpatii, magistratii si politistii) si ca din aceasta cauza, in 2003, multi parlamentari au cerut desfiintarea serviciului, dar si confiscarea arhivei SIPA...
Mai mult ca sigur ca multe gulere albe s-or fi speriat de SIPA. Anumiti politicieni, din toate partidele, s-au implicat in compromiterea SIPA. Deocamdata atat pot spune...
Si cand veti spune mai multe?
Cand va veni vremea. Toate la timpul lor! (Silviu ALUPEI)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.