Si procurorii se revolta

Cei aproape 2100 de procurori care deservesc structura Ministerului Public au ajuns in ultima vreme o categorie socio-profesionala atacata din toate partile. Cat de independent sau de inamovibil este procurorul roman al anului 2006, acum cand oficialii UE vor sa vada ca Justitia functioneaza la parametri normali? Nimeni nu poate spune cu exactitate. Nici macar procurorii, acesti magistrati suspectati ca s-ar afla la mana puterii executive, ca nu raspund pentru abuzurile lor de putere.
Sperietoarea numita procuror poate fi radiografiata insa si prin asociatia profesionala infiintata in decembrie 2005, o premiera pentru activitatea celor 2100 de magistrati care sunt considerati si tratati ca fiind altceva decat judecatorii inamovibili. Asociatia Procurorilor din Romania (APR) este rezultatul initiativei unui numar de 50 de procurori, membri fondatori care au avut curajul de a se opune sistemului procuraturii de tip sovietic si s-au organizat pentru a-si apara drepturile si imaginea intr-o societate devastata de dosare penale ultramediatizate.
Consiliul Director al APR cuprinde noua procurori (Octavian Ojog, Sorin Mihai Stanescu, Gheorghe Mocuta, Viorica Stoica, Dan Voinea, Alexandru Marian,Virgil Constantin Ivan si Constanta Carstea). Ei au decis ca APR sa iasa in lume, mai precis in mass-media, prin doua interviuri acordate de presedintii executivi ai APR. Investigatii subtile ne-au permis sa aflam faptul ca procurorul general Ilie Botos nu antipatizeaza APR, o asociatie care, in doar doua luni de existenta, a ajuns sa numere 221 de membri. Acestia doresc o reforma reala in interiorul Ministerului Public, adaptata standardelor UE, care sa asigure independenta si inamovibilitatea procurorului in raport cu puterea executiva.
In continuare, redam doua interviuri cu procurorii Sorin Mihai Stanescu si Octavian Ojog, ambii fiind presedinti executivi ai APR. (S.A.)
Trei conditii pentru o Justitie independenta
Se vorbeste mult despre o justitie eficienta, dar nu prea sunt semne ca s-ar putea realiza repede aceasta. Este procurorul, cu actualul sau statut profesional, un obstacol pentru eficientizarea Justitiei, in prag de aderare?
La intrunirile membrilor ASOCIATIEI PROCURORILOR am discutat mult si aceasta problematica. S-a ajuns la concluzia ca pentru o Justitie eficienta trebuie indeplinite trei conditii: 1 - independenta procurorului; 2 - Inamovibilitatea procurorului; 3 - independenta financiara a acestuia. In momentul de fata, potrivit legilor reformei din 2004 si 2005, este realizata doar stabilitatea procurorului in cadrul sistemului. A ramas nerezolvata problema independentei financiare. Desi Guvernul s-a angajat in strategia de reforma a sistemului judiciar ca pana la finele anului 2005 sa fie rezolvata aceasta problema, in sensul aducerii salariilor celorlalti procurori la un nivel apropiat celor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Nu trebuie uitat ca rezolvarea problemei salarizarii magistratilor este ceruta de oficialitatile de la Bruxelles.
"Procesul de reforma este incetinit"
Cum privesc procurorii din asociatie mult trambitata reforma?
Reforma a inceput foarte bine, dar in acest moment procesul este incetinit. La nivelul Parchetelor s-au realizat pasi importanti, esentiali fiind insa cei referitori la atenuarea subordonarii si controlului ierarhic superior. In legile care sunt propuse se face precizarea ca acel concept de subordonare va disparea, situatie cu care suntem de acord.
Chiar credeti ca va disparea subordonarea?
Este absolut normal si corect ca procurorul sa fie independent total in ceea ce priveste solutiile pe care le dispune si in modul de efectuare a anchetelor. Astfel s-ar putea realiza responsabilizarea fiecarui procuror in parte, dar si eficientizarea activitatilor de urmarire penala. Este foarte importanta aceasta chestiune, deoarece s-a lansat ideea ca independenta procurorului se refera numai la solutie. Ceea ce, per a contrario, conduce la ideea ca procurorul ierarhic superior poate discuta si impune modalitatile in care sa se efectueze actele de urmarire penala. Intr-o astfel de situatie, independenta procurorului ar fi lipsita de continut.
"Parghii de influentare nefasta a actului de justitie"
Procurorul-anchetator la mana sefului (ierarhic) ... Aceasta masinarie a procuraturii sovietice va mai functiona?
Consideram ca este o masura logica si corecta, impusa side standardele UE in acest domeniu, schimbarea rolului procurorului ierarhic superior. In sensul ca atributiile acestuia sa fie in primul rand de ordin managerial. S-a aratat, clar, in ce conditii se pot realiza de catre procurorul ierahic superior controlul si coordonarea activitatii de urmarire penala. S-au stabilit si instrumentele legale pentru ca procurorul de caz sa poata contesta deciziile sefului sau, prin intermediul controlului instantei de judecata. In acest mod se inlatura suspiciunile care au planat si mai planeaza asupra procurorilor, in special asupra celor cu functii de conducere. Acestia erau considerati, uneori in mod obiectiv, dar de cele mai multe ori in mod subiectiv, parghii de influentare nefasta a actului de justitie. Apreciem ca procurorii cu functii de raspundere, mai ales cei din cadrul sectiilor operative, trebuie sa aiba ca prioritate, crearea conditiilor necesare pentru a ajuta, in mod pozitiv, activitatea de urmarire penala a procurorilor de caz.
Sunt multi justitiabili care se considera, unii chiar dovedesc ca sunt victime ale procurorilor incompetenti, incorecti ...
Sustinem angajarea raspunderii procurorilor, a magistratilor, in cazul in care se constata ca dispozitiile sau masurile acestora sunt contrare legii, fiind rezultatul relei credinte sau neglijentei in administrarea Justitiei. De fapt, exista acum si instrumentele legale prin care cei nemultumiti de masurile si dispozitiile procurorului se pot adresa instantei de judecata. Controlul judecatoresc este o chestiune fireasca. Dar nu suntem de acord ca prin utilizarea altor modalitati, respectiv plangeri penale impotriva magistratilor, sa se incerce reformarea unor solutii sau hotarari judecatoresti.
"Presiuni exercitate asupra procurorilor"
Am ajuns la un subiect delicat al discutiei noastre: presiunile exercitate asupra procurorilor. In ultima vreme, s-au inregistrat in presa scandaluri legate de comanda politica asupra procurorilor.
Da, s-a discutat foarte mult, in toate mediile, ca Justitia, respectiv magistratii sunt supusi presiunilor politice si ca acestia nu dau dovada de impartialitate. S-a creat impresia ca in acest moment procurorii au capatat puteri discretionare si ca lucreaza in campanie comandata politic. Nimic mai neadevarat. De abia acum procurorii isi realizeaza menirea ca urmare a masurilor de reforma initiate si puse in aplicare, lucru care se pare ca a creat o stare de nemultumire in diverse medii.
Procurorul chiar lucreaza asa, fara nici o constrangere?
Singura presiune asupra magistratului procuror si judecator credem ca este , in acest moment, PRESIUNEA LEGII, aceasta fiind exercitata prin urmatoarele moduri: obligatia de a aplica legi neclare, ambigui; obligatia de aplica legi lipsite de coerenta. Tot un factor de presiune, dar si perturbator al activitatii sunt desele modoficari de competenta si neorganizarea structurilor Ministerului Public in conformitate cu legile de organizare judecatoreasca. De aceea am solicitat si solicitam, in continuare, consultarea procurorilor, a organizatiilor profesionale ale magistratilor la elaborarea actelor normative care tin de politica penala, in general. Din pacate, in momentul actual, aceasta consultare este absolut formala.
Va este teama de Consiliul Superior al Magistraturii?
CSM este un organism absolut necesar, pe care il sustinem prin activitatea Asociatiei Procurorilor din Romania. Mai mult, A.P.R. solicita ca institutia CSM sa aiba o implicare mai activa, chiar agresiva in rezolvarea problemelor Justitiei. Apreciem ca ar trebui largita paleta atributiilor detinute acum de CSM.
Cum vedeti rezolvarea gravei crize de personal cu care se confrunta toata structura Ministerului Public? este agreata injectarea in sistemul Parchetelor a celor 1200 de politisti din MAI?
Pentru aducerea Justtiei la parametrii de normalitate nu este suficienta doar reforma institutionala, aceasta trebuind sa mearga in paralel cu reforma resurselor umane. Este adevarat ca numarul procuroprilor este scazut. Aceasta criza de personal, pe langa alte probleme nerezolvate in materie de resurse umane, influenteaza mult celeritatea, operativitatea si calitatea actului de justtie. Sa nu se uite ca numarul cauzelor penale a crescut de la an la an, ca au aparut infractiuni noi si forme evoluate, sofisticate de manifestare a criminalitatii, ca urmare fireasca a schimbarilor din societatea romaneasca. Acum exista o mare incarcatura pe procuror, dar aceasta problema nu se rezolva doar prin dorinta initierii unui proiect care se vrea a fi promovat in sensul numirii in functia de procuror a unui numar de peste 1000 de ofiteri de politie, care acum activeaza in domeniul cercetarilor penale din structura IGPR. In primul rand, daca s-ar accepta o asemenea propunere, s-ar impune modificari legislative in ceea ce priveste trecerea ofiterilor de politie in categorie persoanelor care pot, in conditiile legii, sa obtina calitatea de procuror. In al doilea rand, in mod obligatoriu, trebuie organizat concurs. Iar acest concurs, conform legilor actuale, nu poate fi organizat numai pentru ofiterii de politie.
Aveti solutii viabile pentru acoperirea posturilor vacante de procuror?
Asa cum s-a aratat si la bilantul Ministerului public de catre reprezentantii CSM, problema cresterii numarului de procurori se poate rezolva prin finantarea tuturor posturilor existente in organigrama MP. Apoi trebuie actionat imediat pentru flexibilizarea examenelor si a concursurilor de admitere si de promovare in sistemul parchetelor. Consideram ca absolventii Institutului National al Magistraturii pot acoperi posturile libere la nivelul structurilor locale. Astfel se poate permite promovarea altor procurori, in conditiile legii, la nivelul unor structuri superioare. Apreciem insa ca este utila si aducerea acelor ofiteri de politie judiciara in cadrul Parchetelor, avand in vedere ca in acest moment complexitatea cauzelor impune lucrul in echipa - procuror, ofiter de politie judiciara, experti, specialisti. Ceea ce s-a facut bine, sub acest aspect la DIICOT si la DNA, trebuie realizat si la Parchetul General, o institutie care, in paranteza fie spus, este tinta unor atacuri nejustificate. Asupra acestei chestiuni urmeaza ca A.P.R. sa-si precizeze pozitia, deoerece organizatia noastra are prin statut, si obligatia de aparare si reparare a imaginii procurorului, alaturi de CSM
S-a ajuns la culpabilizarea tuturor procurorilor
Octavian Ojog De ce anumiti procurori cu functii mari sau sefi de Parchete locale au impus o stare de secretomanie asupra activitatii procurorilor din subordine? Se doreste ascunderea unor situatii nu prea roz din interiorul Parchetelor?
In ultima perioada am asistat la o campanie mediatica incorecta, spunem noi. S-a plecat de la anumite cazuri, concrete, dar s-a ajuns la culpabilizarea intregului corp al magistratilor. Si jurnalistii si opinia publica trebuie sa accepte faptul, asa cum se intampla in spatiul UE, ca transparenta organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti nu poate fi totala. De exemplu, faza de urmarire penala este una confidentiala, neputandu-se efectua la vedere. Consideram ca in momentul de fata se incearca efectuarea urmaririi penale si a judecarii cauzelor in mass-media, fapt ce duce la diluarea actului de justitie, ceea ce atrage nerealizarea scopului acestuia.
De ce nu se raspunde acestor atacuri? Nu-i la mijloc povestea cu musca pe caciula?
Procurorii nu pot avea nici un fel de replica. Se profita ca exista un cod deontologic care interzice manifestarea publica, opinia procurorului in situatia unei cauze penale ce se afla in instrumentarea acestuia. Sigur ar mai fi multe probleme care ar putea face obiectul unor discutii, nu prea comode ... dar nu vreau sa supar presa prea tare .
Sintagma "nu scoateti dosare"
Ce va ingrijoreaza sau va streseaza cel mai mult, in acest context social si mediatic in care procurorul a devenit oaia neagra a sistemului judiciar?
Un exemplu ar fi faptul, care cu adevarat ne ingrijoreaza, ca profesionisti, ca din ce in ce mai mult se foloseste in evaluarea activitatii procurorului sintagma "nu scoateti dosare". Cine nu vrea sa priceapa ca procurorul solutioneaza cauze penale? Nu putem sa credem ca activitatea procurorului se refera doar la cresterea numarului de trimiteri in judecata, prin rechizitoriu. procurorul are obligatia de a solutiona conform legii cauzele pe care le instrumenteaza.
Evaluarea activitatii acestuia nu se poate face numai in raport de numarul de trimiteri in judecata. Codul de procedura penala prevede toate solutiile care se pot adopta in cursul urmariririi penale. Sarcina procurorului profesionist este de sanctionare a celor care incalca legea, dar si de aparare a celor care sunt acuzati pe nedrept.
Se poate vorbi de un "gripaj" in functionarea Parchetelor?
Pentru Ministerul Public este esential acum sa se urgenteze organizarea structurii acestuia, adoptarea regulamentului de functionare si numirea functiilor de conducere pe toate nivelurile, respectiv sectii. Nerezolvarea acestor probleme creeaza in momentul de fata o stare de nesiguranta a celor care vor sa lucreze profesionist.
"Ar trebui rediscutata autoritatea ministrului"
Procurorul independent, competent, combativ, chiar agresiv, asa cum il vrea ambasadorul SUA Nicolas Taubmann, se simte stanjenit de faptul ca Ministerul Public functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei?
Recentele discutii care au fost declansate in mass-media si in mediile politice trebuie sa-si gaseasca o rezolvare definitiva in perspectiva preconizatei modificari a Constitutiei. Apreciem ca daca se va face acest lucru ar trebui rediscutata pozitionarea Ministerului Public sub autoritatea ministrului Justitiei sau definirea mai clara a acestui concept. De asemenea, consideram ca procurorul trebuie sa aiba in continuare calitatea de magistrat fiindca numai in acest mod se va asigura independenta procurorului.
Concret, ce urmareste A.P.R. in viitorul apropiat?
Rezolvarea unor probleme de salarizare. Incepand cu data de 1 februarie 2006, au fost indexate salariile cu 5% pentru cei din sistemul bugetar. Cu toate acestea, magistratii nu vor incasa indexarea, incepand cu luna februarie 2006, intrucat ordonanta privind salarizarea magistratilor, care prevedea acest drept, nu a mai fost aprobata de Guvern. Iar dupa respingerea ordonantei nu s-a mai initiat nici un proiect de hotarare care sa rezolve aceasta problema. De altfel, APR a inaintat doamnei Monica Luisa Macovei o scrisoare prin care se solicita demararea procedurilor pentru rezolvarea salarizarii magistratilor. Tot ca urgenta, am solicitat urgentarea masurilor pentru aprobarea organigramei Parchetului general si pentru numirea in functiile de conducere vacante la aceasta unitate etalon a Ministerului Public. Totodata, actionam pentru rezolvarea asigurarilor sociale ale magistratilor si plata concediului de maternitate si medical.

---

Despre autor: