Securistul fiscal

Ultima varianta a proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea activitatilor de control a averilor, afisat luni pe site-ul Ministerului Justitiei, scoate la iveala intentiile de infiintare a unei Directii Nationale de Integritate (DNI), care sa opereze intr-un veritabil stil politienesc, care deja da fiori cetatenilor. Desi proiectul de lege este presarat de bune intentii si poate deveni o arma eficienta in depistarea averilor nejustificate, prerogativele ce se intentioneaza a se acorda celor 200 de "inspectori financiari" si procedurile de control prevazute risca sa incalce grav drepturi si libertati fundamentale. Cel mai alarmant apare dreptul dat "inspectorilor fiscali" de a intra, chiar si inainte de a obtine o autorizatie de la judecator, pe terenurile si casele persoanelor cercetate de viitoarea DNI, de a ridica obligatoriu orice acte, inscrisuri personale sau obiecte care apar in cale, fara a fi deschis vreun dosar penal si fara a fi inceputa vreo urmarire penala. Descinderile nu trebuie sa aiba altceva la baza decat o simpla delatiune a unui "om de bine", al carui nume este insa secret pentru persoana cercetata. Modul in care este conceputa procedura de control a averilor risca sa se transforme lesne intr-o viitoare politie politica, de tip fiscal, in conditiile in care inspectorii DNI nu sunt altceva decat simpli functionari aflati in bataia vantului, usor de manipulat de mai marii Ministerului Finantelor Publice - institutie aflata inainte de toate sub strict control politic. Practic, Ministerul Justitiei cauta o metoda de a eluda controlul judecatoresc impus de Constitutie si normele UE mandatului de perchezitie. Inspectorii financiari vor fi mai puternici decat procurorii, deasupra Justitiei.
O simpla delatiune va declansa verificarile
Proiectul ministrului Monica Macovei este generos pentru opinia publica, careia i se serveste un mult asteptat deziderat, acela ca toti demnitarii (parlamentari, ministri s.a.), functionarii, magistratii, politistii si in general toti cei care sunt platiti din banul public si sunt obligati sa-si declare averile, sa fie supusi unui control strict in privinta conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. Viitoarea Directie Nationala de Integritate va functiona sub bagheta Agentiei Nationale de Administrare Fiscala aflata in subordinea Ministerului Finantelor Publice si va avea 200 de posturi. DNI poate fi sesizata de oricine sau se poate sesiza din oficiu cu privire la averea unei persoane. Identitatea celor care vor face sesizari despre presupusa avere ilicita a unei persoane, va fi secretizata la solicitarea motivata a acestora. Asta inseamna ca oricine va putea face o delatiune, fara sa detina probe, iar inspectorii fiscali sa navaleasca imediat in casele celor reclamati pentru un mic control. E drept ca proiectul include o "protectie" impotriva unor delatiuni abuzive, in sensul ca cel care "face afirmatii mincinoase la caracterul ilicit sau nejustificat al provenientei bunurilor unei persoane" comite o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni, la 3 ani. In practica nu va fi insa asa, intrucat daca sesizarea nu va indica probe concrete, ci va exprima doar o simpla banuiala, ea va putea fi luata in "lucru" de DNI, fara a exista riscul raspunderii cuiva in caz ca, la final, cel reclamat nu va fi gasit vinovat.
"In interesul cauzei"
Alarmant apare insa articolul 12 al proiectului, care da dreptul inspectorilor financiari sa faca cercetari locale. Mai precis se afirma din start: "Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa permita inspectorilor financiari sau persoanelor imputernicite pentru efectuarea unei cercetari la fata locului, intrarea acestora pe terenuri, in incaperi si in orice alte incinte, in masura in care acest lucru este necesar pentru a face constatari in interesul cauzei". Descinderile se pot face numai in intervalul orar 6.00 - 20.00. Daca inspectorii considera util, poti fi anuntat cu 48 de ore inainte de descindere. Dar asta numai daca vor ei. Proiectul ii obliga pe inspectori sa-l informeze pe cel verificat ca are dreptul de a refuza accesul. Mai departe, in caz de refuz, inspectorii vor cere automat judecatoriei de domiciliu autorizarea de patrundere in spatii, dar nu pe cale penala, ci civila, prin ordonanta prezidentiala. Cererea de autorizare a intrarii in locuinte se va judeca fara citarea celui supus controlului (care nu poate demonstra ca nu exista nici un indiciu, ci doar o delatiune ordinara), iar hotararea judecatoreasca, spune proiectul lui Macovei, este irevocabila "prin derogare de la prevederile art 582". Aceasta "derogare de la lege" contravine flagrant art. 13 al Conventiei Drepturilor Omului, care obliga toate statele semnatare sa asigure dreptul la un recurs efectiv al persoanelor nemultumite de decizia unei autoritati.
Apoi, se mai prevede ca "inspectorul financiar are obligatia sa ridice inscrisurile si documentele care pot servi la solutionarea cauzei". Va dati seama cum pentru a fi siguri ca nu-si vor incalca vreodata obligatia, inspectorii DNI vor ridica tot ce inseamna inscris, de la jurnalul intim, la fotografii si chitante de intretinere. Unde, la o adica, pot gasi ceva cu care sa te incrimineze. Pentru ca, tot ei, daca constata fapte de natura penala, pot trimite dosarele la Parchet.
Specialisti in drept consultati de ZIUA ne-au declarat ca asemenea proceduri sunt interzise de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, intrucat oricine are dreptul sa nu se autoincrimineze, si sa se protejeze si, prin urmare, sa poata refuza sa prezinte la un control acte care l-ar putea incrimina. La fel cum in procesul penal, acuzatii au dreptul sa nu se apere.
Control si in conturile bancare
Procedura de control descrisa in proiectul de lege este extem de succinta si nu stabileste limitele prerogativelor inspectorilor DNI. Ba dimpotriva, le extinde mai ceva ca la magistrati, art. 11 stipuland ca: "inspectorii financiari au acces la orice date, informatii, inscrisuri sau documente, inclusiv la cele cu caracter financiar, fiscal, bancar, personal, confidentiale ori clasificate", iar detinatorii acestor informatii sunt obligati se le comunice "in termen de 4 zile", sub sanctiunea unei amenzi de 200 RON pentru fiecare zi intarziere. De asemenea, inspectorii se pot indrepta si asupra bunurilor sotului si pot institui, tot prin "derogare de la lege", sechestru asigurator pe bunurile persoanelor. Daca un bun este, de exemplu, deja ipotecat la o banca, creditorul nu va putea executa silit acest bun pe parcursul procedurii de control.
Astfel de prevederi, in conditiile in care o persoana nu se afla intr-o ancheta penala, ci doar intr-o procedura de control, demonstreaza ca modul in care a fost redactat proiectul vine sa permita initierea unor controale nu pe indicii temeinice sau probe (inspectori fiscali nu pot avea calificarea unor magistrati), ci pe simple delatiuni, prin incalcarea prezumtiei de nevinovatie si a prevederilor art. 44 din Constitutie care prezuma caracterul licit al dobandirii averii personale. Cu alte cuvinte, se poate cadea usor in extreme, prin descinderi de tip "Zambaccian" efectuate nu de magistrati independenti, ci de functionari manipulabili, pe principiul intai rascolim tot, umblam prin conturile bancare si pe urma vedem daca exista probe.
De aici si pana la rafuielile politice sau personale nu mai e decat un pas. Bagi la DNI o delatiune, iar apoi se rascolesc toate conturile bancare, se fac perchezitii si pana la urma s-o gasi ceva compromitator. Actiune similara celor facute in baza Legii Sigurantei nationale cand chipurile te ascultau pentru ca era statul in pericol si-ti intocmeau dosar penal pentru fapte ce tin de dreptul comun.
Proiectul mai exagereaza si prin impunerea unor termene de judecata extrem de scurte, greu de indeplinit in practica. In cazul in care esti nemultumit de decizia inspectorilor fiscali, care sa spunem ca ti-au retinut in sarcina anumite bunuri pe care considera ca nu le-ai justificat si pentru care esti obligat sa platesti un impozit dublu, poti face contestatie in termen de 15 zile, la Curtea de apel teritoriala. Termenele de judecata nu vor fi mai lungi de 10 zile, iar la primul termen instanta e obligata ca "dupa ascultarea concluziilor partilor sa se pronunte printr-o incheiere interlocutorie asupra probelor solicitate prin contestatie sau apreciate necesare". Hotararea instantei se va redacta in maximum cinci zile, iar impotriva ei se poate face recurs tot in maximum cinci zile, tot procesul neavand voie sa depaseasca 6 luni de la inregistrarea cauzei, indiferent de ce probe sau expertize se administreaza in cauza. Se mai poate vorbi in aceste conditii de termene rezonabile pentru aparare? (Razvan SAVALIUC)
Semnale periculoase pentru democratie
Presedintele a citit luni, dupa intalnirea cu liderii partidelor parlamentare de la Cotroceni, urmatorul articol de lege: "Este absolvit de orice raspundere (...) cel care exercita in limitele legii atributiile de serviciu si a cauzat suferinta ori vatamarea unor persoane ori a adus un prejudiciu". Basescu a precizat ca a citat din Statutul politistului adoptat in 2002 si prin votul multora dintre cei care astazi "tipa" in privinta aceluiasi articol din proiectul legii statutului ofiterilor de informatii. Acelasi articol se regaseste in proiectul de Statut al ofiterului de informatii, care face parte din pachetul privind siguranta nationala, secretizat de CSAT.
Misiunea justifica totul
In proiectul privind Statutul profesional al ofiterilor de informatii se stipuleaza ca acestia sunt exonerati de raspunderea penala sau civila daca, prin exercitarea in limitele legii, ale atributiilor de serviciu au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Adica, daca un ofiter de informatii, aflat in misiune, loveste cu masina si omoara o persoana nu va face puscarie. Proiectul mai prevede ca, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul prealabil al conducatorului autoritatii informative. In cazul in care se impune inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, ofiterii pot folosi orice sistem de comunicare sau transport si pot intra in orice loc public sau privat, cu despagubiri ulterioare. (A.H.)
Persoanele care pot fi controlate de DNI
- Presedintele Romaniei;
- consilierii prezidentiali si consilierii de stat;
- deputatii si senatorii;
- membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum si asimilatii acestora;
- personalul diplomatic si consular;
- membrii Curtii de Conturi;
- judecatorii Curtii Constitutionale;
- presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectie;
- Avocatul Poporului si adjunctii sai;
- membrii Consiliului Concurentei;
- membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;
- membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
- membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;
- membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
- membrii Consiliului Economic si Social;
- membrii Consiliului National al Audiovizualului;
- membrii consiliilor de administratie si ai comitetelor directoare ale Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune;
- directorul general si membrii consiliului director al Agentiei Nationale de Presa - ROMPRES;
- directorul Serviciului Roman de Informatii, prim-adjunctul si adjunctii sai;
- directorul Serviciului de Informatii Externe si adjunctii sai;
- directorul Serviciului de Protectie si Paza, prim-adjunctul si adjunctul sau;
- directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale, prim-adjunctul si adjunctii sai;
- alesii locali;
- membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
- judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, asimilatii acestora, precum si asistentii judiciari;
- personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor;
- persoanele cu functii de conducere si de control, inaltii functionari publici, precum si functionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care isi desfasoara activitatea in cadrul tuturor autoritatilor publice centrale ori locale sau, dupa caz, in cadrul tuturor institutiilor publice;
- personalul incadrat la cabinetul demnitarului;
- membrii consiliilor de administratie si persoanele care detin functii de conducere in cadrul regiilor autonome de interes national sau local, al companiilor si societatilor nationale, societatilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar;
- personalul institutiilor publice implicate in realizarea procesului de privatizare, Bancii Nationale a Romaniei, precum si personalul bancilor la care statul este actionar;
- celorlalte categorii de persoane care sunt numite in functie de Presedintele Romaniei, Parlament, Guvern sau de primul-ministru;
Instrument de intimidare a adversarilor politici
Proiectul de lege gandit de expertii lui Monica Macovei poate fi folosit si ca instrument impotriva adversarilor politici. La articolul 15, alin 1, textul supus dezbaterii publice precizeaza ca legea se adreseaza si "persoanelor care candideaza pentru functia de Presedinte al Romaniei, deputat, senator, consilier judetean, consilier local sau primar". Acestea sunt obligate sa-si declare averea iar aceasta va fi adusa la cunostinta opiniei publice in termen de 10 zile. Din acest moment pot curge delatiunile adversarilor politici, mai ales daca acestia provin din randurile Puterii si au la dispozitie armata de inspectori ai lui Bodu. Cel vizat se poate trezi in plina campanie electorala cu agentii fiscali pe cap, hartuit chiar daca actele ridicate de prin casa ii vor dovedi nevinovatia. (C.F.V.)

---

Despre autor: