Nou esec pentru procurorul Ioan Moldovan

Magistratii Curtii de Apel Oradea au respins ieri, recursul procurorilor anticoruptie Oradea, condusi de Ioan Moldovan, impotriva deciziei Tribunalului Bihor de neemitere de mandate de arestare preventiva pe numele a opt agenti de Politie de Frontiera Satu Mare, trimisi in judecata pentru acte de coruptie, alaturi de alti 36 de politisti. Astfel, magistratii acestei instante au stabilit ca nu exista probe care sa dovedeasca fara putinta de tagada necesitatea arestarii preventive a celor opt inculpati. Cu toate ca procurorul sef al DNA Oradea, Ioan Moldovan, a anuntat cu surle si trambite retinerea celor opt, ca fiind una dintre cele mai de succes actiuni ale DNA Oradea, doua instante de judecata au decis: politistii inculpati de oamenii lui Moldovan pot fi cercetati in libertate. Imediat dupa retinerea celor opt, in data de 27 februarie, Moldovan a organizat o conferinta de presa in care mentiona ca cei 44 de politisti de frontiera sunt acuzati de savarsirea a o suta de infractiuni de luare de mita, 13 infractiuni de trafic de influenta, 29 de infractiuni de fals intelectual si tot atatea de uz de fals, precum si a noua infractiuni de fals in declaratii.
Competenta lui Moldovan - zero
Mai mult, Moldovan se arata convins de necesitatea arestarii preventive a opt dintre acestia, invocand faptul ca lasarea suspectilor in libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publica. Procurorul sef al DNA Oradea dadea ca exemplu, la data emiterii ordonantei de retinere, ca unul dintre agenti, in numai doi ani de la angajarea sa in Punctul de Trecere a Frontierei Urziceni, si-a cumparat sapte apartamente si garsoniere. De asemenea, Moldovan se lauda cu descoperirea unui alt caz, al unui subcomisar care, timp de doi ani, nu a retras nici o suma de pe cardul bancar pe care primea salariul. "Este evident ca acest ofiter nu a trait cu aer", declara procurorul sef al DNA Oradea. Numai ca toate exemplele servite de Moldovan ziaristilor, nedemonstrate in fata instantelor, nu au avut nici cea mai mica importanta pentru judecatori, ceea ce dovedeste ca instrumentarea dosarului a fost facuta "in dorul lelii". Asta dupa ce magistratii Tribunalului Bihor, cei care au judecat initial propunerea procurorilor de arestare preventiva a celor opt agenti, au decis ca acestia pot fi cercetati si deferiti Justitiei in stare de libertate. Palma data de Justitie incompetentei procurorilor condusi de Moldovan nu a fost insa perceputa ca atare de acesta. Dupa aflarea deciziei Tribunalului Bihor, Moldovan declara: "Noi apreciem masura ca fiind nelegala si netemeinica si ca atare vom declara recurs (....), cu speranta ca la Curtea de Apel situatia va fi remediata". Numai ca, si de aceasta data, o a doua instanta de judecata a decis, ca urmare a neconcretetei actelor depuse la dosar, ca opt agenti de politie de frontiera sa fie judecati in stare de libertate. Prin urmare, inca o data, procurorul Ioan Moldovan, mentinut in functia de procuror sef al DNA Oradea de prea mult timp si cu pretul a prea multor cazuri ratate, si-a demonstrat profesionalismul si competenta de care este capabil. Zero.
Ancheta esuata a durat peste doi ani
Pe de alta parte, potrivit rechizitoriului "bine fundamentat" de procurorii lui Moldovan si inaintat Tribunalului Bihor, politistii de frontiera primeau diverse sume in valuta de la transportatori si de la cetatenii romani pe care ii lasau sa iasa din tara prin punctele de trecere a frontierei Petea si Urziceni (judetul Satu Mare), cu toate ca nu indeplineau conditiile legale. De asemenea, acestia se presupune ca luau bani si de la cetatenii care se intorceau din statele UE dupa expirarea intervalului de sedere maxim admis. Moldovan a declarat ca procurorii au sesizat Comisia de verificare a averilor de pe langa Curtea de Apel Oradea, pentru stabilirea legalitatii modului in care si-au dobandit bunurile 26 de politisti de frontiera. Ancheta in acest caz a inceput in urma cu mai bine de doi ani, de la indicii ca peste 40 de politisti de frontiera si vamesi din anumite puncte de trecere a frontierei din judetele Satu Mare si Bihor (Bors, Petea, Urziceni) s-ar fi asociat intr-o ampla retea de trafic de persoane, care colecta "taxe" de la romanii ce intrau sau ieseau prin punctele de trecere a frontierei. Afacerea ar fi fost initiata in anul 2003 de patronii unor firme de transport, care, impreuna cu functionarii cercetati, ar fi pus la punct o schema prin care aproape 1.000 de persoane ar fi plecat in Occident fara sa fi indeplinit conditiile legale. Astfel, lucratorii din frontiera ar fi creat un sistem de "taxare" a calatorilor, cu "tarife" clare. Ele variau intre 20 si 100 de euro de persoana, in functie de zona din care proveneau, de etnie si de perioada pe care intentionau sa o petreaca in strainatate, respectiv 50-100 euro, perceputi la intoarcerea in tara. Banii erau inmanati prin intermediul soferilor care asigurau transportul persoanelor. (D.E.I.)

---

Despre autor: