Supra-guvernul

Presedintele Traian Basescu are la dispozitie toate "jucariile" care sa-i permita sa fie ceea ce si-a dorit intotdeauna: un sef de stat jucator, nu unul contemplativ, pe langa care sa treaca evenimentele politice. Fie ca-si doreste sau nu sa le foloseasca, in acest moment presedintele Romaniei are la dispozitie toate parghiile de control al statului. Ii lipseste inca instrumentul de control absolut al Parlamentului, partidul "prezidential", dar este din ce in ce mai mediatizat altul, mult mai accesibil si mai cuprinzator: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Mai intai, presa a dezvaluit faptul ca lui Basescu i-ar surade ideea unui partid prezidential. Fapt care a si fost pus in practica, deocamdata la nivel declarativ, prin intentia PD de a comasa toate fortele de centru dreapta intr-un pol popular, ceea ce ar izola PNL. In acelasi timp, interpusii presedintelui se ocupa si de segmentul electoral stabil al lui Vadim Tudor. In acest sens, iese in fata cu ganduri politice mari latifundiarul Gigi Becali, cu mare priza exact la oamenii care il voteaza pe Vadim. In fapt, Gigi Becali, care se bucura de un capital de simpatie surprinzator, a si anuntat ca unul dintre visurile sale este sa-l distruga pe "diavolul" Vadim cu tot cu partidul sau. Ramane neacoperit PSD, insa acesta deja nu mai reprezinta un pericol nici macar pentru eventualele "matusi Tamara" neexpropriate. Crearea unui astfel de partid prezidential in jurul PD i-ar asigura lui Basescu un nesperat control asupra Parlamentului, pe termen lung, caci si gandurile sale de a pastra fotoliul de la Cotroceni sunt longevive. Chiar daca nu controleaza inca Parlamentul, Basescu tot mai are o satisfactie. Prin grija predecesorului sau, Ion Iliescu, actualul presedinte este si premier. Guvernul pe care il controleaza Basescu se numeste Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si nu parea atat de important, in alte arii decat aparare si siguranta nationala, pana cand principalele doua partide de guvernare nu au inceput sa se bata pe el.
Executivul lui Basescu, mai tare decat cel al lui Tariceanu
Ambiguitatea actualei Constitutii, legate de atributiile presedintelui versus cele ale premierului, este principalul motiv pentru care CSAT este vazut ca un instrument de castigare a influentei in stat. In conditiile in care razboiul dintre Palate in ultimii 15 ani a avut ca miza castigarea puterii executive, CSAT a fost privit de multe ori ca un guvern paralel, la dispozitia presedintelui incurcat adesea de premier in incercarea sa de a-si exercita si calitati de sef al Executivului. In functie de temperament si ambitii, fiecare dintre cei trei presedinti postdecembristi l-a folosit in mod diferit. Un lucru este cert. Niciodata nu i s-a acordat o atentie mai mare ca in timpul actualului regim, pentru ca si razboiul dintre Tariceanu si Basescu pare a fi cel mai crancen din istoria luptelor intre Palate. Avand in vedere stadiul relatiilor dintre cei doi, care tind spre colaps, incercarea premierului de a pune mana pe CSAT este mai mult decat justificata. Si aceasta pentru ca atributiile si puterea CSAT nu se rezuma doar la aparare si securitate nationala. Legile privind organizarea si functionarea MAI si MAN stipuleaza clar ca aceste ministere raspund in fata CSAT pentru modul in care aplica prevederile Constitutiei, hotararile CSAT si ale Guvernului, precum si tratatele internationale la care Romania este parte. Si aceasta in conditiile in care, CSAT nu are, conform propriei legi de functionare, atributii legate de controlul politic. Tot CSAT i se subordoneaza si serviciile secrete din cadrul Politiei, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), dar si SRI si SIE. Guvernul insusi este subordonat acestui Consiliu, deoarece, potrivit art. 3 din Legea 415/2002, hotararile CSAT "sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei centrale si institutiile publice la care se refera". Mai mult, aceste autoritati raspund, "in conditiile legii" pentru aplicarea hotararilor Consiliului. Spre deosebire de Guvernul propriu-zis, CSAT nu poate fi controlat de Parlament decat la un nivel foarte superficial. Potrivit Legii 415/2002, privind organizarea si functionarea CSAT, acesta poate fi controlat de Parlament doar pe calea examinarii rapoartelor de activitate a CSAT. Lasand la o parte puterea institutiei in sine, CSAT este foarte usor de controlat de actualul presedinte, prin prisma componentei sale.
CSAT, reinventat de Iliescu dupa principiile comuniste
Actualul CSAT nu este altceva decat o relicva a Consiliului Apararii Republicii Socialiste Romania, condus, potrivit Constitutiei din 1965, de presedintele RSR. In princpiu, CSAT avea aceleasi atributii in timpul perioadei comuniste ca si acum: emitea hotarari in domeniul organizarii apararii, care erau obligatorii (ca si in prezent) consiliului de ministri. Dupa caderea regimului comunist, fostul presedinte Ion Iliescu nu a facut decat sa umble putin la titulatura perimata a acestui instrument de putere: Consiliul Apararii RSR a devenit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si in prezent functioneaza dupa principiile Legii 415/2002.
Batalia pe Consiliu
Discutia despre oportunitatea transferarii prerogativelor CSAT Guvernului a aparut in urma cu doua saptamani. Liberalii au iesit dintr-o serie de sedinte avute la Brasov fluturand 12 principii din care se va ghida partidul. Printre acestea, PNL propunea desfiintarea CSAT, "structura de inspiratie sovietica si preluarea atributiilor acestuia de catre Guvern". Ulterior, liberalii au incercat sa convinga pe toata lumea ca initiativa lor a fost interpretata, evident, eronat. Astfel, ei nu ar dori trecerea atributiilor CSAT la Tariceanu, ci la puterea executiva. Liberalul Radu Stroe, seful Comisiei SRI din Parlament, a explicat ca CSAT este un organism pe care Ion Iliescu l-a infiintat pentru a-si asigura suprematia in stat pentru perioada in care avea sa conduca tara. PD a raspuns imediat provocarii, in numele presedintelui, si a anuntat ca propunerea de desfiintare a CSAT i se pare curioasa. "Se vorbeste de CSAT ca ar fi una stalinista la Presedintie, dar daca ar trece la Guvern nu ar mai fi o institutie stalinista? Undeva e o contradictie in termeni pe care ne este greu sa o pricepem", s-a ambalat liderul Emil Boc. La randul sau, Traian Basescu nu s-a putut abtine sa nu raspunda nervos acestei propuneri, aratand ca partidul care este mai preocupat sa mute CSAT dintr-o parte intr-alta, decat de problemele reale ale tarii, va fi aspru judecat de oameni. In discutie a simtit nevoia sa intervina si liderul PSD Mircea Geoana, care a sustinut ca presedintele "exagereaza in incercarea de a transforma CSAT-ul intr-un mega-guvern si de a folosi parghiile serviciilor de informatii ca o forma de dominatie politica in Romania". Cu toate acestea, PSD nu s-a aratat dispus sa sustina o modificare a Constitutiei in acest sens, pledand, mai degraba , pentru respectarea celei care exista deja. Pe de alta parte, si fostul presedinte Emil Constantinescu a recunoscut ca CSAT ar trebui desfiintat, fiind o institutie cu radacini comuniste, insa acum nu este momentul pentru o noua reviziure a Constitutiei.
Potrivit lui Constantinescu, intentia liberalilor de a desfiinta CSAT este o "risposta" la incercarea lui Basescu de a schimba raportul de forte existent. Acesta a sustinut ca Guvernul este cel care conduce si administreaza, iar presedintele nu are decat rol de moderator, un presedinte jucator fiind "neconstitutional".
Tariceanu, un premier nedorit
Parerea lui Basescu este insa alta. El a anuntat chiar inainte de a ajunge la Cotroceni faptul ca va fi un presedinte jucator. In plus, pe premierul conjunctural Calin Popescu Tariceanu nu l-a placut niciodata si a facut, la cateva luni dupa preluarea mandatului, tot ce a putut pentru a-l inlocui, de preferinta cu Theodor Stolojan. Doua au fost incercarile de puci pentru inlocuirea lui Tariceanu. Pe de o parte, vara trecuta, Tariceanu a fost sfatuit, rugat si apoi aproape fortat sa-si dea demisia pentru provocarea alegerilor anticipate. Putin mai tarziu, Tariceanu si-a dat seama ca nu are nici o garantie ca va mai fi premier dupa ce eventualele alegeri anticipate se vor fi consumat, asa ca a preferat sa traiasca clipa si sa se bucure de ce are. In zadar au incercat democratii sa-l convinga ca e mai bine sa demisioneze si in zadar l-a supus Basescu oprobriului public ca nu si-a tinut cuvantul, caci Tariceanu a invocat "salvatoarele" inundatii si a spus ca nu-l lasa inima sa lase tara neguvernata la ananghie. A doua tentativa de puci s-a consumat atunci cand fostul lider liberal Theodor Stolojan a fost scos la inaintare si a fost testata dragostea liberalilor pentru Tariceanu. Actualul premier s-a salvat din nou la timp, actionand inteligent. I-a amenintat pe liberalii din teritoriu ca le intrerupe fondurile pentru judete, iar acestia si-au reafirmat sprijinul pentru premierul si liderul PNL. Dupa acest episod, Stolojan a disparut din nou, la fel de spontan cum a si reaparut.
CNI, creat de Basescu, controlat de oamenii sai
Intentia presedintelui de a crea Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), structura care sa adune la un loc SRI, SIE, Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul MAI, a creat acelasi gen de dezbateri ca si in cazul CSAT. In cele din urma, CNI a iesit asa cum a vrut Basescu. Comunitatea Nationala de Informatii lucreaza in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, si nu sub coordonarea Parlamentului sau Executivului, asa cum si-a dorit PNL sau PSD. Mai mult, CNI este condusa de un om numit de Basescu la Cotroceni, respectiv consilierul sau pe probleme de securitate, Daniel Andrei Moldoveanu. In conducerea CNI, Tariceanu are si el un reprezentant, respectiv consilierul sau pe probleme de securitate. De altfel, Basescu a anuntat inainte de a-l numi pe Moldoveanu la conducerea CNI ca n-are niciun gand sa numeasca un pesedist sau un liberal la conducerea Comunitatii. S-a tinut de cuvant si a numit un pedist necunoscut, prieten apropiat al democratului Romeo Raicu.
Partidul prezidential se pregateste sa faca ochi
Ideea crearii unui mega-partid pentru Basescu nu este noua. In decembrie 2004, imediat dupa castigarea alegerilor, Basescu insusi a luat in calcul varinta infiintarii unui partid prezidential care sa-l sustina pana in 2008. Ideea a revenit in actualitate in urma cu o saptamana atunci cand PNL si PD si-au anuntat verbal divortul politic, iar democratii au venit cu anuntul matrimonial. Astfel, PD este in cautare de partide, partidulete si oameni dornici sa intre intr-un mare partid de centru-dreapta popular. Sunt vizate toate formatiunile populare cu orientare declarat populara: PNG, PPCD si Partidul Popular al fostului peremist Corneliu Ciontu. Principala miza ar fi marginalizarea PNL, fuziunea celor doua partide fiind compromisa, si cea a PRM, cu care PD refuza sa colaboreze, prin intermediul lui Gigi Becali. Mai mult, democratii sunt dispusi sa primeasca si nemultumitii din PNL. Potrivit declaratiilor liderilor PD, "daca vrei sa faci parte dintr-un mare partid politic, iti dai demisia din PNL si vii la PD". De altfel, ZIUA a relatat, cu ceva timp inainte ca PD sa faca anuntul, ca Becali, un pion important in acest plan, va actiona pentru marginalizarea PRM, iar PD va incerca sa castige simpatia PPCD, a nemultumitilor din PNL si a popularilor nascuti peste noapte dupa parasirea altor partide pentru a-i face plocon lui Basescu un partid cu cifre mari in sondaje.
Oamenii presedintelui
Presedintele Traian Basescu se bucura de o sustinere covarsitoare in CSAT. Practic, doar patru oameni din Consiliu - doi ai PNL si premierul Tariceanu, iar unul al PC- nu sunt apropiati ai presedintelui. Restul, de sase membri (fara presedinte) sunt apropiati ai lui Basescu. In plus, trebuie mentionat ca, desi nici presedintele, nici premierul nu sunt membri CSAT, ci doar au functii in el, Basescu poate convoca CSAT, pe cand Tariceanu, nu.
Traian Basescu, Presedintele CSAT
Calin Popescu Tariceanu, Vicepresedintele CSAT
Membrii CSAT:
Teodor Atanasiu (PNL) - ministrul Apararii Nationale, dar Basescu este comandantul suprem al fortelor armate
Vasile Blaga (PD) - ministrul de Interne, un apropiat al sefului statului
Razvan Ungureanu - ministrul de Externe, pozitie apropiata de Tariceanu
Monica Macovei - ministrul Justitiei, desi apolitic, ministrul este sustinut de PD si Traian Basescu
Codrut Seres (PC) - ministrul Industriei si Resurselor, cu Tariceanu
Sebastian Vladescu (PNL)-ministrul Finantelor Publice, cu Tariceanu
Radu Timofte - directorul SRI - sustinut si mentinut in functie de Basescu
Gheorghe Fulga - directorul SIE, sustinut si mentinut in functie de Basescu
Eugen Badalan - seful Statului Major General - numit de presedinte
Sergiu Medar - consilier prezidential pentru securitate nationala - numit de presedinte
Secretarul CSAT, loc ramas vacant dupa plecarea lui Vasile Barloiu
Sebastian Lazaroiu, analist politic
"PNL ii arata pisica presedintelui"
CSAT, in formula actuala, este un mega-guvern in mana presedintelui?
Nu cred ca CSAT este un mega-guvern. CSAT functioneaza de ani de zile. Sunt doi presedinti care s-au perindat la conducerea tarii, in afara de Traian Basescu. Poate doar sa difere modul in care acesti presedinti au utilizat aceasta institutie. In plus, CSAT este important doar pe zone ce tin de siguranta nationala, nu poate fi numit un mega-guvern.
Ce sanse are proiectul PNL de desfiintare a CSAT sa treaca de Parlament?
Trebuie vazut in ce masura are sprijinul partidelor parlamentare. PD nu va sustine cu siguranta un astfel de proiect de lege. Nici UDMR. Si cred ca nici PSD. Nu cred ca PSD ar intra intr-un astfel de joc. Orice partid care are un prezidentiabil pentru 2009 nu ar accepta scaderea puterilor presedintelui. Este si cazul PRM, al carui presedinte candideaza la Presedintie de fiecare data. Nu este insa si cazul PNL. Liberalii nu sunt un partid care sa lanseze prezidentiabili. Ei vor sa fie un partid cu puteri modeste, dar mare putere de santaj. In fapt, aceasta idee face parte din arsenalul folosit de liberali si democrati in lupta dintre Palate. In acest moment, PNL nu face decat sa arate pisica lui Basescu.
Cristian Parvulescu, analist politic
"Basescu ar putea sesiza Curtea Constitutionala"
CSAT, in formula actuala, este un mega-guvern in mana presedintelui?
CSAT a fost gandit ca o formula de intarire a atributiilor executive ale presedintelui. Aceasta formula a fost stabilita prin Constitutia din 1991 si nimic nu s-a mai modificat de atunci. CSAT venea in intampinerea atributiilor presedintelui: aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. Cred ca singura varianta de reducere a atributiilor este prin modificarea Constitutiei si acest lucru poate fi posibil doar daca este convenita de partidele politice si sa existe o larga sustinere electorala. Fara o astfel de sustinere nu va putea fi posibil. Nu este vorba de un supraguvern. Nu cred ca noi am putea discuta de un abuz al presedintelui. Este doar o ambiguitate a regimurilor semiprezidentiale. Dar este inevitabil ca si presedintele are nevoie de instrumente pentru a-si exercita mandatul. Ambitiile liberalilor vin dintr-o traditie mai veche. Au sustinut acest punct de vedere si in trecut, iar de aceasta data au reluat ideile pe acest fundal al conflictului cu presedintele.
Ce sanse are proiectul PNL de desfiintare a CSAT sa treaca de Parlament?
Putem gandi din mai multe perspective. Poate fi un proiect-partid care sa puna in defensiva PD si pe presedintele Traian Basescu. A doua perspectiva poate fi cea strategica, de reducere a atributiilor prezidentiale. PNL nu poate reusi insa singur in acest joc. Are nevoie de o majoritate, iar aceasta majoritate se poate fundamenta pe atitudinea antiprezidentiala a partidelor. Aceasta varianta este insa riscanta pentru ca ar putea fi atacata la Curtea Constitutionala pe marginea reducerii atributiilor presedintelui. Si cu siguranta ca Basescu va apela la Curtea Constitutionala daca va trece formula liberalilor.

---

Despre autor: