Razboi pentru DGIA

Scandalul CD-ului cu secrete militare readuce in atentia opiniei publice o problema mai veche care mocneste de ceva timp in interiorul Ministerului Apararii Nationale. Este vorba de lupta surda care se da intre aripa civila si cea militara din fruntea Armatei Romane pentru controlul Directiei Generale de Informatii a Apararii. MApN este in momentul de fata un teatru de razboi al clasei politice si al grupurilor de interese din interiorul Armatei pentru controlul DGIA si in special al Directiei de Siguranta Militara (DSM).
Mai tare decat SRI si SIE la un loc
Contraspionajul militar a trecut in ultimii ani prin mai multe perioade de restructurari. Fiecare sef care s-a perindat pe la conducerea DGIA si, in mod special, la DSM si-a pus amprenta asupra modului de reorganizare a serviciilor secrete ale Armatei. Directia de Informatii Militare si Directia Siguranta Militara formeaza impreuna un super serviciu secret care poate concura, ca eficienta, cu activitatea reunita a Serviciului Roman de Informatii si a Serviciului de Informatii Externe. Asta chiar daca DGIA este o structura departamentala si nu o institutie de sine statatoare ca SRI sau SIE. Din acest motiv, DGIA este la ora actuala marul discordiei pentru membrii Aliantei DA. Cu un ministru liberal, Teodor Atanasiu, aflat la carma Armatei si cu un sef al Statului Major General, generalul Eugen Badalan, sprijinit din umbra de Traian Basescu, lupta pentru controlul DGIA se da la scena deschisa, cu lovituri sub centura si fara menajamente. Chiar cu pretul sacrificarii unor oameni sau interese de conjunctura.
Proiectul cu fitil
Totul a inceput in momentul cand actuala coalitie aflata la guvernare a castigat alegerile si a inceput sa-si imparta tortul Puterii. Mai intai, departamentul juridic din Armata a facut un proiect de lege privind organizarea MApN in care se preciza, in premiera, faptul ca la conducerea DGIA, ministrul Apararii poate numi, cu acordul premierului, un civil cu rang de secretar de stat. A urmat o miscare de culise. Generalului Gheorghe Nicolaescu, fostul sef al DSM, i s-a refuzat de catre Basescu avansarea la gradul de general maior si a fost obligat sa se pensioneze. Nu a iesit cu totul din carti, devenind consilier pe probleme de informatii si contrainformatii al ministrului Apararii. Gurile rele spun ca seful statului a refuzat sa-l avanseze deoarece existau suspiciuni ca din structura condusa de Nicolaescu s-au scurs datele din care reiesea faptul ca Basescu ar fi fost informator al Securitatii inainte de 1989. A urmat iesirea din scena a generalului Gheorghe Rotaru, fostul sef al DGIA, care indeplinea conditiile de pensionare.
"Intelligence" cu aroma liberala
In prealabil, sub lumina reflectoarelor isi facea aparitia Vasile Paun, un fost ofiter de informatii care trecuse in rezerva in 2004 pentru a initia un proiect de intelligence competitiv in zona economica. Chiar daca acesta declara ca nu s-a inscris in PNL, in perioada cat s-a ocupat de consultanta pentru mai multe firme s-a apropiat foarte mult de liberali. Atanasiu il aduce inapoi in Armata cu gandul de a-l pune director civil la DGIA. Nu a putut din prima, deoarece proiectul de organizare al MApN unde era stipulata dorinta liberalilor de a controla direct serviciile secrete militare batea pasul pe loc, existand o inversunare apriga a generalilor din armata in frunte cu Eugen Badalan. Atunci, Atanasiu gaseste o solutie de compromis si il imputerniceste pe Vasile Paun la conducerea Directiei de Siguranta Militara cu gandul ca il va propulsa la conducerea DGIA in perioada urmatoare. Numai ca, postul este ocupat de Sergiu Medar, fostul sef al DIM si actualul consilier prezidential si sef al Departamentului Securitatii Nationale. Perioada pe care Medar a petrecut-o la conducerea DGIA a fost scurta, deoarece el a fost cooptat de Basescu in echipa de consilieri prezidentiali.
Sergiu Medar DSM pe butuci
In acest timp, Paun pune in aplicare mai multe planuri de reorganizare ale Directiei Siguranta Militara care bulverseaza activitatea ofiterilor de contrainformatii. Oricum, in ultimii ani, la nivelul DSM avusesera loc tot felul de jocuri de culise in privinta angajarilor facute mai mult pe criterii de prietenie si mai putin pe cele profesionale. Miscarea lui Paun de a da o noua fata contraspionajului militar a constituit bomboana de pe coliva pentru functionarea acestui serviciu. Aceasta ar putea fi o prima explicatie pentru modul cum DSM a gestionat intr-o prima faza scurgerea de informatii militare din Armata in perioada cat la conducerea serviciului s-a aflat Paun. Culmea e ca, saptamana trecuta, Atanasiu a incercat sa-l implice pe generalul Medar in scandalul CD-ul cu secrete. Pe fondul acestor miscari din umbra, al jocurilor de culise si al declaratiilor publice, CD-ul cu secrete militare se rostogolea din ce in ce mai tare, atragand in jurul lui militari, ziaristi si politicieni, iar in cele din urma exploda cu putere in mass-media. Acest CD este doar varful iceberg-ului luptei pentru putere si control al serviciilor secrete.
Debut tumultuos pentru Croitoru si Radici
Pentru moment, lupta a castigat-o Basescu, dar razboiul continua. La conducerea DGIA a fost impus prin vointa sefului statului un general. Chiar daca Constantin Croitoru nu e de cariera ofiter de informatii el este militar cu performate deosebite in Armata, la nivelul Statului Major al Fortelor Aeriene. A preluat postul dupa o perioada destul de lunga, deoarece Tariceanu a amanat nespus de mult semnarea deciziei de numire in functie a sefului DGIA. Se poate spune ca mandatul generalului Croitoru la conducerea DGIA a inceput tumultuos, acesta fiind obligat sa gestioneze "incidentul de securitate" cum este cunoscut in mediul militar sau scandalul CD-ul cu secrete cum il cunoaste opinia publica. Descalcirea itelor acestui scandal a cazut pe umerii generalului Radici, actualul sef al DSM, despre care stim ca provine din interiorul DGIA si care a fost numit de Basescu la conducerea contrainformatiilor militare de doar cateva luni de zile. Vasile Paun a fost obligat sa cedeze conducerea DSM, dar Atanasiu l-a propulsat la varful DGIA in postul de director adjunct cu speranta ca liberalii vor reusi sa aduca in Parlament amendamente la proiectul de lege privind organizarea MApN in urma carora, la conducerea DGIA sa poata fi numit un civil.
Isi va da demisia Atanasiu sau va fi schimbat?
Suntem curiosi daca se va intapla acest lucru, avand in vedere miscarile pe care Basescu le face pentru a avea un control total asupra tuturor serviciilor secrete.
Oricum, sanctiunile anuntate de Atanasiu in privinta scurgerilor de informatii din armata nu au linistit lucrurile. Declaratiile facute de ministrul Apararii au adancit si mai mult suspiciunile in privinta scopului si a modului cum a vut loc aceasta scurgere de informatii, dar mai ales cum a fost ea gestionata imediat dupa ce SRI il anunta pe Atanasiu de acest "incident de securitate".
Un zvon care circula in mai multe medii anunta ca Basescu vrea o inlocuire rapida a lui Atanasiu. Daca acesta se va incapatana si nu isi va da demisia se va negocia in interiorul Aliantei cedarea de catre liberali a portofoliului Apararii catre democratii lui Boc. Exista deja si persoane nominalizate pentru preluarea postului de ministru al Apararii. Se asteapta doar o demisie de onoare sau o negociere la sange intre membrii Aliantei DA.
Contrainformatiile militare se restructureaza
Constantin Croitoru Generalul Constantin Croitoru, seful DGIA, sustine ca anul trecut au fost desfasurate si actiuni de prevenire si descoperire a actelor de coruptie * Este pentru prima oara cand Armata recunoaste ca serviciile sale secrete desfasoara activitati de acest gen * De asemenea, DGIA a fost nevoita sa admita ca a existat un incident de securitate, ca urmare a scurgerilor de informatii semnalate de ZIUA
Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) a prezentat public, pentru prima oara, date din activitatea serviciilor de informatii ale Armatei. Prin vocea generalului maior Constantin Croitoru, directorul DGIA, participantii la sedinta de bilant pe 2005 a MApN au putut afla principalele realizari si obiective pe care cele doua servicii secrete din Armata Romaniei si le-au propus. Aceasta iesire la scena deschisa a sefului DGIA vine pe fondul scandalului scurgerii de informatii secrete din Armata. Facand referire la acest scandal, generalul Croitoru a recunoscut ca DGIA s-a confruntat cu un incident de securitate.
Prevenirea activitatilor de coruptie
Generalul Constantin Croitoru a precizat ca obiectivele majore ale Directiei de Informatii a Apararii (DGIA) in anul 2005 au vizat urmatoarele directii: culegerea de date si informatii in vederea informarii oportune a factorilor de decizie asupra fenomenului militar si politico-militar in zonele de interes pentru Romania; extinderea cooperarii cu celelalte structuri nationale cu atributii in domeniul securitatii nationale, precum si cu serviciile de informatii militare ale statelor membre NATO; imbunatatirea reprezentarii militare externe (este vorba despre atasatii militari-n.a.) si identificarea actiunilor care ar putea aduce atingere capacitatilor operationale, personalului si patrimoniului Armatei precum si descoperirea si prevenirea actelor de coruptie si altor activitati ilegale in care ar fi putut fi implicat personalul Armatei.
Ghidul ofiterului de informatii si contrainformatii
Pentru acest an se are in vedere elaborarea unei noi conceptii de pregatire a personalului, specifica domeniului si in concordanta cu cerintele partenerilor. Generalul Croitoru a precizat ca "vom definitiva si vom supune aprobarii documentul privind managementul carierei ofiterului de informatii si contrainformatii din cadrul MApN. Vom continua sau vom finaliza programele majore de inzestrare cu tehnica, dar vom fi deschisi catre alte programe de inzestrare specifica si cerute de partenerii nostri. Vom avea in vedere reformarea activitatii de contrainformatii din perspectiva procedurilor NATO, orientate spre identificarea amenintarilor actuale asupra sistemului militar". Pentru a preintampina aparitia unor noi scurgeri de informatii secrete din Armata, DGIA vrea sa initieze un proces de dezvoltare a culturii de securitate in MApN, potrivit directorului, necesar avand in vedere "incidentul de securitate pe care il cunoastem cu totii".
Atasati militari in 58 de tari
O alta activitate desfasurata in 2005 a fost schimbarea conceptiei reprezentarii militare externe, concretizata in dezvoltarea reprezentarii Armatei Romaniei in strainatate prin deschiderea posturilor de atasati ai apararii din Nigeria si Senegal si prin extinderea acreditarii in Qatar, Oman, Letonia, Lituania si Estonia. In prezent, DGIA conduce si gestioneaza activitatea birourilor atasatilor in 58 de tari, 42 cu rezidenta permanenta, iar in 16 tari cu extindere de acreditare.
Prioritatile pentru 2006
DGIA isi propune o transformare radicala care va viza atat structurile si procesele interne, cat si comportamentul si atitudinea personalului fata de informatii. "Dorim sa integram dimensiunile interne si externe ale informatiilor pentru aparare astfel incat sa reducem lacunele in intelegerea amenintarilor la adresa apararii si securitatii nationale si sa putem fructifica diferitele oportunitati de dezvoltare si actiune in cadrul Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) si ale structurilor de informatii ale tarilor membre NATO si UE", a declarat generalul Croitoru. "Incercam sa aducem mai multa profunzime si acuratete in analiza informatiilor si sa construim un sistem penetrant si creative de surse de informatii", a adaugat seful DGIA.

---

Despre autor: