Incepe Postul Pastelui

De astazi, crestinii intra in Postul Pastelui. Lasata secului de branza, care a avut loc ieri, a precedat intrarea in perioada marelui post de dinaintea Sfintelor Pasti. In calendarul ortodox, Postul Mare incepe pe 6 martie si se incheie la 22 aprilie. Invierea Domnului va fi sarbatorita de ortodocsi la 23 aprilie. Pentru credinciosii catolici, postul Pastelui a inceput pe 1 martie, de Martisor, cu Miercurea Cenusii (Dies Ceneris) Anul acesta, in ritul latin, Pastele va fi sarbatorit pe 16 aprilie.
Locuitorii din mediul rural pastreaza si azi, cu mare rigoare, datinile legate de perioada postului cel lung, de 40 de zile. La pranz participa doar familia iar, dupa-amiaza, cei casatoriti se duc in vizita la nasii de cununie. Finii duc nasilor bucate alese din care nu lipsesc vinul, gaina fripta si dulciurile - in special placintele cu mere, branza sau dovleac. Dupa Lasata secului, orice bun crestin trebuie sa respecte trei principii: nepomenirea raului, postul si milostenia Duminicile care vor urma reprezinta etape ilustrand, simbolic, prin pilde, momente ale ultimei parti din viata pamanteasca a Mantuitorului. Dupa lunga perioada dintre Craciun si Paste, numita si Dulcele Craciunului, fara interdictii alimentare si libera pentru orice distractii, omul trebuie acum sa se gandeasca la curatirea trupului, pentru a da aripi sufletului. In calendarul bisericesc, Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre post: Duminica Lasatului sec de carne (26 februarie) si Duminica Lasatului sec de branza (5 martie). Prima este numita si Duminica Infricosatei Judecati, cand li se aminteste crestinilor sa nu pacatuiasca, intrucat va veni candva si ceasul Judecatii de apoi. Saptamana dintre ele, pregatitoare pentru post, poarta numele de Saptamana Branzei sau Saptamana Alba, cand se mananca lactate si oua. Pestele va mai putea face parte din meniul ortodocsilor in zilele de dezlegare, pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 16 aprilie, in Duminica Floriilor. Fiecare sambata din Postul Sfintelor Pasti este dedicata pomenirii mortilor. In satele romanesti, Lasata Secului era punctul central al unei perioade de doua saptamani, din care prima era incarcata de ritualuri caracteristice sfarsitului iernii (Saptamana Nebunilor), iar cealalta saptamana praznuia inceputul de an agrar si venirea primaverii (Saptamana Caii lui Santoader).
Purificare sufleteasca
Ieri, Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist a sarbatorit la Biserica Sfantul Spiridon Nou din Capitala, inconjurat de un sobor de inalti ierarhi, implinirea a 56 de ani de la hirotonirea sa ca arhiereu al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), cu binecuvantarea Patriarhului Iustinian. Cum aceasta zi marcheaza pentru crestinii ortodocsi intrarea in postul Pastelui, fiind cunoscuta si drept Duminica Iertarii sau Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, a fost un bun prilej pentru bucurestenii adunati in lacasul de cult sa asculte predica Inaintestatatorului BOR despre virtutile iertarii semenilor, postirii, purificarii trupesti, dar si sufletesti prin rugaciune, inaintea Sarbatorilor Invierii. "Iertarea, postul, dar si setea de inavutire sunt toate la indemana omului, care are posibilitatea usor de a fi prins in cursa dorintelor de a dobandi comori pamantesti. Setea fara limita duce la pierderea valorilor umane, si a sufletului", a fost mesajul cat se poate de actual al Patriarhului, pornind de la cateva versete din Evanghelia dupa Matei. Patriarhul Teoctist i-a indemnat pe cei prezenti la meditatie inaintea intrarii in post, moment in care trebuie acordata iertarea pacatelor semenilor, pentru a putea intra cum se cuvine pe "drumul nevointelor prin post". "Nu numai postirea de alimente, dar mai ales curatirea sufleteasca prin spovedania inaintea duhovnicului da insemnatate acestei perioade", a mai spus Parintele Patriarh. O slujba inchinata memoriei fostului Patriarh Iustinian, cel care la 5 martie 1950 ii dadea binecuvantarea Parintelui Teoctist, a incheiat aniversarea a mai bine de jumatate de secol de pastorire a credinciosilor BOR. Patriarhul Teoctist, nascut la 7 februarie 1915, in satul Tocileni, judetul Botosani, a intrat la 13 ani ca frate la schitul Sihastria Voronei, iar in 1929 a fost admis la Seminarul Monahal de la Manastirea Neamt. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Manastirea Cernica, iar in 1935 a depus voturile monahale la Manastirea Bistrita, Neamt, cand a primit si numele de Teoctist. Intre 1940 - 1944 a urmat cursurile Facultatii de Teologie a Universitatii din Bucuresti, iar in 1945 a fost hirotonit ieromonah la Catedrala Mitropolitana din Iasi. In 1948 a fost ridicat la rangul de arhimandrit.
Pe 9 noiembrie 1986 a fost ales Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al BOR. (B.M.)

---

Despre autor: