Tinta pe demnitari

Daca ar fi sa ne luam dupa ministrul Macovei si dupa celebrul Bodu de la Fisc, initiatorii unui proiect de lege cu un titlu mult prea lung pentru a fi amintit, nu prea mai renteaza sa te faci demnitar in Romania. Sincer, ce farmec ar mai avea? Daca nu poti sa mai ciupesti si tu ceva pe langa diurna de parlamentar, daca trebuie sa declari absolut tot ce castigi, daca nici macar nu poti sa te bucuri linistit de ce ai agonisit in timpul mandatului, ce rost mai are toata agitatia "pentru binele poporului"? Si nu e vorba numai de "alesi". In aceeasi oala intra ministri, directori, consilieri si in general toti "greii" bugetari care sunt obligati sa depuna declaratii de avere si interese. Maximul pe care mai poti sa-l strangi pentru zile negre este de 10.000 de euro, dar si pentru astia trebuie sa declari, pe propria raspundere (cum altfel?), ca i-ai strans economisind la trabucul zilnic sau adunand mici daruri de la prieteni. Pai asta e viata de demnitar? Sa fii controlat de o Directie Nationala de Integritate? Pai unde se va ajunge? Maine-poimaine o sa apara si o Directie Nationala de Sinceritate...Si atunci cine va mai face politica?
Nu are rost insa sa ne facem iluzii. Cei 200 de portarei din curtea lui Bodu nu vor reusi sa curete de spagi buzunarele demnitarilor. Este putin probabil ca vom retrai vremea ilicitului. Rolul proiectului este inainte de toate unul de imagine. Cu cateva luni inainte de raportul de tara al Comisiei Europene, o lege care sa taxeze veniturile nejustificate ale demnitarilor si care sa mai rareasca conflictele de interese, aduce puncte in plus. Sanctiunile cu inchisoarea prevazute in proiect chiar depasesc asteptarile si tocmai de aceea probabil nu vor "scapa" in legea finala. De fapt, nici nu putem cere prea mult, e vorba doar de un timid prim pas. (E.I.)
3 ani puscarie pentru declaratii mincinoase
Proiectul prevede ca declaratia de avere trebuie depusa in 15 zile de la data numirii, alegerii in functie ori inceperii activitatii si trebuie actualizata in fiecare an, pana cel tarziu la 31 mai. In termen de cel mult 15 zile de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii, aceste persoane au obligatia sa depuna o noua declaratie, privind averea pe care o detin la data respectiva. Numele si functiile celor care nu depun declaratii de avere in termenul legal vor fi facute publice, prin publicare pe pagina de Internet a Directiei Nationale de Integritate si a autoritatii sau institutiei in care lucreaza demnitarul. In plus, nedepunerea declaratiei de avere in termenul stabilit de lege atrage declansarea din oficiu a verificarilor privind bunurile detinute de respectivul demnitar, iar sumele dobandite nejustificat vor fi impozitate dublu fata de restul veniturilor. In prezent, cota de impozitarea salariilor este de 16%.
Potrivit proiectului de lege elaborat de Ministerul Justitiei si lansat in dezbatere publica, incalcarea prevederilor privind justificarea averii constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective. In acest sens, proiectul face referire si la alte acte normative, precum regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului, legea raspunderii ministeriale, legile referitoare la magistrati, statutul alesilor locali si alte legi specifice.
Persoana eliberata din functie este decazuta timp de trei ani din dreptul de a mai exercita o demnitate publica sau o functie dintre cele pentru care exista in obligativitatea depunerii unei declaratii de avere ori de interese.
Depunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese care nu corespund adevarului constituie infractiune si este pedepsita - potrivit prevederilor din proiect - cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tot o pedeapsa intre 6 luni si 3 ani de inchisoare este prevazuta pentru cei care sesizeaza Directia Nationala de Integritate cu afirmatii mincinoase cu privire la caracterul ilicit al bunurilor unei persoane cu functie de demnitate publica ori cu privire la presupuse conflicte de interese. Producerea de probe mincinoase privind caracterul ilicit al unor bunuri ori privind false conflicte de interese constituie, de asemenea, infractiune si se pedepseste cu inchisoare la 1 la 5 ani.
Nedepunerea declaratiei de avere si a celei de interese in termenele prevazute constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1.000 lei si declansarea din oficiu a procedurii de control. Netransmiterea in termenul stabilit de lege a datelor necesare in verificarea averilor constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5.000 lei si 10.000 lei.
Averea ii "frige" pe mostenitori
De asemenea, daca exista indicii cu privire la faptul ca respectiva avere nu putea fi realizata pe baza veniturilor declarate, aceasta este supusa controlului, iar persoana in cauza trebuie sa prezinte inspectorului financiar, in termen de 20 de zile, documente justificative. O exceptie de la aceasta regula intervine atunci cand diferenta intre castigul legal si averea declarata este de cel mult 10.000 de euro. In acest caz, printr-o declaratie pe proprie raspundere, diferenta poate fi justificata ca provenind din economisiri sau primita cu titlu de dar manual. Controlul se extinde si asupra sotului/sotiei, precum si impotriva mostenitorilor, in cel mult trei ani de la data deschiderii succesiunii. Mostenitorii raspund numai in limita valorii bunurilor dobandite prin succesiune, in situatia in care au acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar.
Controlul poate fi efectuat si ulterior incheierii mandatului demnitarului, respectiv in termen de cinci ani de la data incetarii activitatii. Daca exista pericolul intrainarii sau ascunderii bunurilor, acestea vor fi supuse sechestrului si popririi pe perioada derularii controlului. De asemenea, daca in legatura cu respectivele bunuri sau valori exista indicii privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penal, inspectorul financiar va sesiza Parchetul. Pe parcursul procedurii de control, urmaririi penale sau judecarii cauzei, bunurile si valorile in privinta carora s-au aplicat masurile asiguratorii nu pot forma obiectul executarii silite de catre alti creditori.
Incompatibiliti, inclusiv la avocati
Proiectul de lege prevede si o serie de incompatibilitati. Astfel, profesia de avocat, notar sau executor judecatoresc este incompatibila cu statutul de parlamentar, membru al Guvernului sau ales local. Conform sursei citate, calitatea de deputat si senator este incompatibila, printre altele, cu orice functie de conducere sau de cenzor la societatile comerciale, civile, bancare sau institutii de credit, societati de asigurare si financiare, precum si la institutiile publice, asociatii sau fundatii, cu cea de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor mentionate sau de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale.
Aceeasi incompatibilitate este valabila pentru membrii Guvernului, pentru primari si viceprimari, precum si pentru consilieri locali. In cazul consilierilor locali, este exclusa si functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori judetean, nici la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ (cel putin 10% din capitalul social) la unul dintre agentii economici mentionati. Exista o serie de situatii de incompatibilitate si pentru functionarii publici, multe fiind prevazute deja in acte normative aflate in vigoare. In privinta magistratilor, proiectul prevede ca acestia nu au dreptul sa participe la judecarea unei cauze daca sunt soti, rude sau afini pana la gradul IV ori daca ei, sotii, rudele sau afinii lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes personal in cauza.
Incalcarea acestor prevederi este considerata abatere disciplinara.
200 de portarei in "brigada lui Bodu"
Institutia va avea maxim 200 de angajati si este condusa de un director general si un director general adjunct numiti in functie, prin concurs, pentru 4 ani fara posibilitaea reinnoirii mandatului. Acestia nu trebuie sa fi fost membrii ai vreunui partid politic in ultimii trei ani. Proiectul nu mentioneaza nivelul salariului brut pentru cei doi directori, insa arata ca indemnizatiile de conducere sunt de 55% din salariu. Un inspector financiar superior va castiga 3.694 lei/luna, suma la care se va adauga majorarile, sporuri si premii acordate potrivit legilor in vigoare. Acestea nu pot depasi jumatate din salariu. Un inspector financiar nu poate controla persoanele cu care este ruda de pana la gradul IV inclusiv sau prieten si nici pe cei cu care, in ultimii doi ani a avut "raporturi de dusmanie". (Andreea CALOMFIRESCU, Eduard IVASCU)
Politicienii se pronunta
Bogdan Ciuca, purtator de cuvant al PC: Proiectul legifereaza evaziunea fiscala
"Proiectul legii privind controlul averilor, asa cum a fost conceput de Ministerul Justitiei, nu face decat sa legifereze evaziunea fiscala. Sanctionarea cu 16% sau chiar cu 50% a <<sumelor dobandite nejustificat>> este, pur si simplu, un indemn la evaziune fiscala. Parerea noastra, a conservatorilor, este ca averile ce nu pot fi justificate trebuie confiscate, adica trebuie sa se intoarca la stat, de unde au fost furate. In ceea ce priveste propunerea ca averile demnitarilor sa fie controlate chiar si la cinci ani de la parasirea functiei, parerea noastra, a conservatorilor, este ca nu trebuie sa se faca discriminare. Nu trebuie sa se pedepseasca doar o anumita categorie, respectiv demnitarii, ci toate persoanele care au realizat venituri semnificative. Ceea ce propune Ministerul Justitiei nu este decat o stirbire a proiectului pe care PC l-a propus si care se referea la confiscarea averilor ilicite, valabil pentru toti cetatenii, nu numai pentru demnitari. Pe de alta parte, referitor la prevederile proiectului care se refera la faptul ca profesia de avocat este incompatibila cu statutul de parlamentar, membru al Guvernului sau ales local, parerea noastra este ca acest lucru este incorect. Exista multe Parlamente in care oamenii politici sunt si avocati de exceptie. Nu este o incompatibilitate. Necesara ar fi insa stabilirea unei incompatibilitati intre oameni politici si actiunile ilegale de care acestia se fac vinovati uneori." (V.D.)
Valentin Iliescu, deputat PD: "Averea nejustificata trebuie confiscata"
"Controlul averilor si la cinci ani dupa parasirea functiei mi se pare firesc. Normala este si cercetarea averilor de care beneficiaza mostenitorii. Nu ma refer aici numai la cazul decesului unui demnitar. Multi demnitari isi ascund averile, trec sume si bunuri pe numele rudelor. Daca cercetam vom avea surpriza sa identificam adolescenti de 20-28 de ani care au averi mai mari decat parintii lor demnitari. In ceea ce priveste impozitarea averilor nejustificate sunt convins ca trebuie sa analizam cum se reglementeaza aceasta problema in tarile membre ale Uniunii Europene. Eu cred insa ca o avere nejustificata trebuie confiscata, nu impozitata." (R.G.)
Crin Antonescu, liderul deputatilor PNL: "Monica Macovei intretine demagogia si populismul"
"Vad din nou obiceiul de a arunca idei dintr-un proiect fara o discutare serioasa a proiectului cu parlamentarii majoritatii. Obiceiul acesta s-a incetatenit din pacate la noi. Problema cercetarii averilor la cinci ani dupa parasirea functiei si cercetarea averii revenite mostenitorilor sunt niste chestiuni exagerate. Vorbim despre scurgerea a cinci ani. Sunt niste prevederi in ton cu populismul si demagogia pe care ministrul Monica Macovei le intretine din plin. Despre averi nejustificate sau legale s-a facut o intreaga tevatura. Eu l-am tot urmarit pe celebrul domn Bodu. Am senzatia ca se face prea multa politica populista pe aceste chestiuni. Avem nevoie de o legislatie extrem de clara in domeniu." (R.G.)
Eckstein Kovacs, senator UDMR: "Prevederile au o noima"
"Este important ca oamenii sa nu vina in functiile publice pentru a face avere. Propunerile proiectului elaborat de Ministerul Justitiei par la prima vedere usor cam greu de inteles. Ele au insa o noima: aceea ca oamenii care vin in politica sa stie de frica lui Dumnezeu si a procurorilor. Cred ca aceasta a fost logica initiatorilor." (R.G.)
Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM: "Proiectul nu este o solutie"
"Desi nu cunosc in amanunt prevederile proiectului elaborat de Ministerul Justitiei sunt convins ca initiativa nu reprezinta nici pe departe o solutie. Proiectul nu prezinta deloc prevederi care sa acopere absolut toate faptele care se impun a fi verificate. Solutia o reprezinta proiectul propus de PRM.
Acesta prevede o ampla cuprindere a situatiilor si sanctiuni care se aplica cu respectarea tuturor drepturilor. Averile nejustificate nu au cum sa fie impozitate, daca sunt nejustificate sunt ilegale si, prin urmare, acestea trebuie in totalitate confiscate." (R.G.)
Avocatii sunt suparati ca nu mai pot fi si parlamentari
Presedintele Uniunii Avocatilor din Romania (UAR), Calin Andrei Zamfirescu, critica propunerea legislativa a Ministerului Justitiei prin care se instituie incompatibilitatea dintre profesia de avocat si mandatul de parlamentar, el sustinand ca "toate parlamentele lumii sunt pline de avocati", transmite Mediafax. Zamfirescu a aratat ca si in 2002 a existat o propunere similara din partea PSD, moment in care a fost modificata Legea avocaturii, care impunea avocatilor sa nu se angajeze in procese impotriva statului. "Tot corpul de avocati se opune initiativei de a se declara incompatibil mandatul de parlamentar cu profesia de avocat", a declarat, pentru Mediafax, presedintele UAR, Calin Andrei Zamfirescu. El nu a exclus faptul ca exista aparatori care au probleme de moralitate, dar ca aceste situatii trebuie prezumate.
Proiectul din 2002 al PSD interzicea parlamentarilor care au si calitatea de avocati sa pledeze in anumite cauze penale, civile sau comerciale. Astfel, proiectul de ordonanta stipula ca parlamentarii care sunt si avocati sa nu poata acorda asistenta invinuitilor sau inculpatilor in cauze penale privind infractiunile de coruptie, trafic si consum ilicit de droguri, trafic de persoane, spalarea banilor, precum si pentru actele impotriva sigurantei statului si a omenirii. Potrivit actului normativ emis de PSD, avocatul care se afla in exercitarea unui mandat de deputat sau senator nu ar fi putut sa pledeze in cauzele judecate de catre judecatorii sau tribunale si nici sa acorde asistenta juridica la Parchetele de pe langa aceste instante. El nu putea pleda in cauzele civile sau comerciale impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice, companiilor ori societatilor nationale in care acestea erau parti si nici in procese intentate statului roman, in fata instantelor internationale. Ministerul Justitiei, sub conducerea lui Cristian Diaconescu, a propus, in 2004, introducerea in lege a incompatibilitatii intre profesia de avocat si calitatea de deputat ori senator, astfel incat un avocat sa nu poata pleda cat timp detine un mandat de parlamentar, pentru a preveni conflictele de interese intre exercitarea functiei de avocat si cea de parlamentar. (A.G.C.)
Bodu, leu-paraleu
Foto: Mediafax Dupa ce colegii nostri de la Gazeta Sporturilor au lansat pe piata scandalul transferului fotbalistului Bratu si dupa ce Gica Popescu a spus cu gurita lui ca a luat personal de la clubul Galatasaray un milion de dolari, cotidianul nostru i-a atras atentia lui Sebastian Bodu ca ex-fotbalistul, ex-impresarul Popescu nu si-a platit darile catre stat conform declaratiei sale de venit. In ziua in care am publicat articolul unde aratam ca Gica si-a dat un autogol in visterie seful ANAF, Sebastian Bodu, ne-a oferit un interviu. In exclusivitate si in premiera, Bodu ne-a explicat ca doreste sa promulge o lege care sa-i permita sa infiinteze, in subordinea lui, un departament special de colectare a unui impozit de 16% si din averile dobandite ilicit. De fapt, este impropriu spus ne-a explicat: Sebastian Bodu a fost in stare sa ne spuna doar in mare ce vor contine articolele de lege, cum se vor pune in practica cu ce personal. El a afirmat sus si tare ca se va impozita ilicitul cu 16% si legea se va referi la toata lumea. A fost doar un speach in fata unui reportofon. La intrebarile noastre sacaitoare, gen "de ce nu se impoziteaza 100% ilicitul?" sau "cum veti reusi sa schimbati Constitutia?", Bodu s-a repliat intr-o afirmatie-soc: "De fapt, si Ministerul Justitiei avea in lucru o astfel de lege. Am hotarat impreuna cu doamna Macovei ca Justitia sa se ocupe de redactare legii".
De miercuri 15 februarie, de cand ne-a oferit interviul, prin ziare, pe la televiziuni sau pe culoarele intreprinderii ANAF - "care sta sa cada pe noi", cum ne-a atentionat Sebastian - Bodu a spus vrute si nevrute despre impozitarea ilicitului si cum va reusi el sa colecteze de la toti cetatenii patriei care au ascuns banii de-o "Eugenie", acei 16%. Portarelul ANAF-ului a avut si o previziune in jargon: "In unele cazuri se va lasa cu parnaie".
Si a venit ziua de ieri, cand spusele lui s-au dovedit a fi doar vorbe in vant. Omul de la ANAF batea campii cu frenezie in interviul acordat. De fapt, Bodu habar nu avea ce va contine legea privind impozitarea averilor. Afirmatiile lui Bodu s-au dovedit a fi ca in bancul acela rusesc: "Este adevarat ca Ilici a primit o Volga? Da, numai ca nu era Ilici, ci Igor, nu era Volga, ci bicicleta, si nu i s-a dat, ci i s-a furat!" Legea propusa de Ministerul Justitiei se refera la demnitari, si nu la tot romanul, nu este vorba despre averile ilicite, ci la cele nejustificate, nu se vor impozita cu 16%, ci cu 32%.
P.S. 1. Plecand de la cazul Gica Popescu si de la afirmatiile lui Sebastian Bodu care a declarat ca din articolele aparute in ziare si-a demarat unele anchete, il sfatuim, in premiera, sa verifice daca "matusa" Tamara si-a depus declaratiile de venit si daca si-a platit darile catre stat. Ii reamintim domnului Bodu ca Bittner a afirmat in nenumarate randuri ca "matusa" Tamara era o maestra a afacerilor pe care le incheia in profit, adica nu traia din pensie. Daca matusa Tamara nu a respectat legea, atunci mostenitorii trebuie sa plateasca impozitul pe venit. Nu de alta, dar Bodu ar putea astfel sa se laude ca a recuperat acel 16% "de-o Eugenie" de la beneficiarii averii "matusei" Tamara.
Pentru simplificarea anchetei ii reamintim domnului Bodu ca pe "matusa" Tamara o chema Cernasov Tamara si a locuit pe str. Teodosie Rudeanu nr. 3 din sectorul 1.
P.S. 2. Mai sunt si alte matusi de demnitari care nu si-au depus declaratiile de venit, dar au bani de ii intorc cu lopata. (Mihai PALSU)

---

Despre autor: