SUA si Israel vor provoca noi alegeri in Palestina

Statele Unite si Israelul nu par sa se resemneze in fata rezultatelor alegerilor parlamentare din teritoriile palestiniene, care au adus la putere organizatia "Hamas", considerata de Washington si Ierusalim drept "terorista". Cele doua state intentioneaza, se pare, sa forteze un nou scrutin in Gaza si Cisiordania. "Intentia este de a lipsi Autoritatea Palestiniana de bani si de relatii internationale, obligandu-l pe presedintele Mahmoud Abbas sa organizeze, in cateva luni, noi alegeri", scria, la 13 februarie 2006, "New York Times". Concluzia: "Statele Unite si Israelul spera ca palestinienii vor fi atat de nefericiti sub guvernarea Hamas, incat se vor intoarce catre miscarea Fatah". Cum se va realiza acest obiectiv? "New York Times" explica: "Daca Guvernul Hamas va fi incapabil sa plateasca leafa muncitorilor, contravaloarea bunurilor importate, si sa transfere bani si sa primeasca finantari din exterior, presedintele Abbas va avea in acel moment toata autoritatea sa dizolve Parlamentul si sa organizeze noi alegeri, sustin oficialii din Statele Unite si Israel".
La alegerile parlamentare din Palestina, din 25 ianuarie a.c., Statele Unite si Israelul au sustinut miscarea Fatah, a presedintelui Abbas, cel care s-a angajat - dupa moartea lui Yasser Arafat - sa transpuna in practica "Foaia de parcurs", programul american de reglementare a situatiei din Orientul Mijlociu. Conform lui "Washington Post", numai in ultima saptamana de campanie electorala, Statele Unite au finantat Fatah-ul presedintelui Abbas cu 2 milioane de dolari.
In 2004, SUA au finantat in total "Autoritatea Palestiniana" - dominata pe atunci de Fatah - cu 300 de milioane de dolari, la o populatie de doar 1,3 milioane de locuitori. La randul sau, UE a finantat "Autoritatea Palestiniana" in 2004 cu 330 de milioane de dolari. Cu toate acestea, din cauza coruptiei din randurile sale, Fatah-ul a lasat falita "Autoritatea Palestiniana" dupa alegeri.
La alegerile din 25 ianuarie, Hamas a produs o mare surpriza castigand 74 din cele 132 de locuri ale Parlamentului palestinian. Statele Unite si Israelul - care considera Hamas organizatie terorista - au reactionat imediat, cerand imperativ, inaintea oricaror discutii, ca Hamas (Miscarea de Rezistenta Islamica) sa renunte in mod public la violenta, sa recunoasca oficial Israelul precum si toate acordurile palestiniano-israeliene semnate de Fatah, incepand din 1994.
SUA vor anula ajutorul financiar catre "Autoritatea Palestiniana"
Statele Unite si Israelul isi justifica acest veritabil embargo pe faptul ca Hamas este privita drept o organizatie terorista. Chiar daca Administratia Bush a negat formal ca ar incerca sa provoace alegeri anticipate in teritoriile palestiniene, o serie de declaratii ale oficialilor de la Casa Alba pare sa confirme aceasta intentie. Secretarul de Stat Condoleezza Rice a declarat, la 15 februarie a.c., in fata "Comitetului pentru Relatii Externe" al Senatului SUA ca, in formula actuala dominata de Hamas, "Autoritatea Palestiniana" nu va capata nici un dolar din partea Statelor Unite.
Casa Alba nu numai ca a taiat "Autoritatea Palestiniana" de la orice finantare dupa recentele alegeri, dar a exercitat presiuni puternice asupra UE, a guvernelor statelor europene, si a aliatilor Americii din Orientul Apropiat sa procedeze identic.
Bugetul anual al "Autoritatii Palestiniene" este de 1,9 miliarde de dolari, cu un deficit de 750 de milioane. Finantarile externe (SUA, UE, diferite guverne) sunt esentiale pentru "Autoritatea Palestiniana", deoarece acopera circa 1 miliard din acest buget. Fara bani din strainatate, "Autoritatea Palestiniana" intra in colpas financiar.
Dov Weissglas, consilierul premierului israelian interimar Ehud Olmert, a sintetizat plastic politica de embargo financiar fata de noua "Autoritate Palestiniana": "Vom proceda cu ei exact ca un medic dietetician. Ii vom slabi pe palestinieni, dar nu-i vom lasa sa moara" - a declarat Weissglas pentru cotidianul "Haaretz".
Rice a explicat in fata "Comitetului pentru Relatii Externe" al Senatului ca SUA vor finanta in continuare doar "proiecte cu caracter umanitar" in Gaza si Cisiordania. Dar si acestea cu conditia sa nu implice actuala "Autoritate Palestiniana", dominata de Hamas.
Analistii cred ca Administratia Bush nu a recurs la un embargo total de teama unor reactii internationale: majoritatea palestinienilor traiesc, practic, din acest ajutor oferit de Occident. Pana si sursele de apa si energie electrica depind de Israel, dupa cum a declarat Joseph Bachar, director in Ministerul Israelian de Finante.
Personalitati importante ca Jimmy Carter sau James Wolfenson - fost presedinte al "Bancii Mondiale" - au avertizat impotriva suspendarii totale a ajutoarelor. Carter a sustinut ca aceasta ar fi o invitatie la haos si violenta. Iar Wolfensin a afirmat ca "135.000 de functionari palestinieni - adica 30% dintre familii - isi iau salariile din aceste ajutoare internationale". Cu o rata a somajului osciland intre 60-70%, inchiderea granitelor Israelului ar duce la o crestere exponentiala a somajului printre palestinienii care lucreaza pe teritoriul statului evreu.
Strategia Ierusalimului
Israelul a pregatit un set de masuri pe care le are in vedere impotriva "Autoritatii Palestiniene", dominata acum de Hamas. Masurile acestea vor functiona pana cand Hamasul se va "converti" la regulile democratiei.
Prima masura: Israelul isi va inchide, in curand, granita cu Gaza, impiedicand astfel mii de muncitori palestinieni sa vina ca sa lucreze pe teritoriul sau. Cu consecintele de rigoare pentru cresterea considerabila a somajului printre palestinieni. Autoritatile de la Ierusalim isi motiveaza hotararea prin cresterea primejdiei terorismului, o data ce Hamas a preluat puterea. Practic, masura va afecta circa 4000 de familii palestiniene, care se vor trezi lipsite de orice sursa de venit.
A doua masura: Gaza va fi total izolata de Cisiordania. Astfel, parlamentarii din Gaza vor fi impiedicati sa vina in Parlamentul situat la Ramallah. Masura va face imposibila constituirea vreunui guvern viabil de catre Hamas. Asta in conditiile in care, si asa, mai mult o zecime dintre reprezentantii alesi ai palestinienilor se afla in prezent in inchisori israeliene. Inclusiv 10 din cei 74 de parlamentari ai Hamas.
A treia masura: Israelul va stopa transferul taxelor, inclusiv a celor vamale, din teritoriile ocupate, catre "Autoritatea Palestiniana", ceea ce inseamna 50 de milioane de dolari pe luna. Ierusalimul spera sa adanceasca, astfel, criza financiara a "Autoritatii Palestiniene" controlate, dupa 25 ianuarie, de Hamas.
"Cel mai important este ca palestinienii sa realizeze cat sunt de dezastruoase consecintele votului acordat Hamas" - a declarat pentru "Reuters" un oficial israelian.
Premierul israelian Ehud Olmert, a decis suspendarea oricaror investitii din Palestina. Astfel, construirea unui nou port in Gaza, precum si reconstructia unui aeroport distrus de armata israeliana in anul 2002, au fost suspendate pana cand Hamas va accepta pretentiile Statelor Unite: recunoasterea statului Israel, renuntarea la terorism, acceptarea acordurilor palestiniano-israeliene semnate de Fatah.
Deocamdata nu s-a decis intreruperea furnizarii de apa si a alimentarii cu electricitate a teritoriilor palestiniene, sperandu-se ca Hamas - in fata sanctiunilor dure adoptate de SUA si Israel - va ceda si va trece la compromisuri. Aceasta masura extrema ramane, insa, in rezerva. Generalul-maior Amos Gilad, seful "Biroului Politico-Militar" din Ministerul Apararii, a afirmat ca intreruperea de catre Israel a furnizarii de energie in Gaza si Cisiordania "nu este in mod necesar una prea productiva in momentul de fata". O optiune ipotetica ramane si o ofensiva militara israeliana in Teritoriile Ocupate.
"Jerusalem Post" relateaza ca Guvernul israelian analizeaza, intr-un spirit nou, legaturile secrete dintre Hamas si tari ca Siria, Libia si Iran. Ministrul Apararii din Israel, Shaul Mofaz, a declarat: "Astazi, Hamas este parte a <<axei raului>>, care incepe in Iran continua cu Siria si Hezbollah iar acum cu "Autoritatea Palestiniana"."
Israelul a ignorat apelurile membrilor non-americani din "cvartetul" implicat in implementarea "Foii de Parcurs" - UE, Rusia si ONU - de a amana masurile punitive pana la formarea unui Guvern palestinian, condus de Hamas, ceea ce inseamna un rastimp, calculat de analisti, intre doua si cinci saptamani. Franta si Rusia sperau sa foloseasca acest rastimp pentru a negocia un compromis.
In schimb, Israelul si Statele Unite au reactionat negativ la propunerea presedintelui Putin, care a invitat liderii Hamas la Moscova in luna martie pentru a-i sfatui sa accepte o serie de masuri. Washingtonul si Ierusalimul se tem ca, la adapostul vreunei intelegeri, Rusia ar putea sa boicoteze de fapt embargoul anti-Hamas, si sa substituie ajutorul american cu unul rusesc, castigand influenta in zona Orientului Apropiat.
De partea cealalta, liderii Hamas - confruntati cu masurile dure adoptate de Israel si SUA - par sa incerce sa ajunga la un compromis politic. Ei au anuntat ca vor elimina toate referintele anti-evreiesti si vor renunta la obiectivul principal al organizatiei: "distrugerea Israelului" - relateaza "Jerusalem Post".
Compromisurile Hamas
Cotidianul "Haaretz" din 20 februarie 2006, recunoaste ca Hamas a inceput sa faca o serie de compromisuri politice, dupa ce a castigat puterea in teritoriile palestiniene. "In aceasta etapa, Hamas actioneaza cu mai multa responsabilitate decat Guvernul israelian. Reprezentantii sai vorbesc despre o era noua, de tranzitie de la terorism la politica, despre alte mijloace de opozitie la ocupatie decat terorismul, precum si despre aspiratiile catre o incetare a focului de lunga durata (hudna)."
Hamas l-a nominalizat pe Ismael Haniyeh pentru functia de prim-ministru al viitorului Guvern. Haniyeh a declarat ca, in viitorul Guvern, "tehnocratii" vor avea un rol predominant. El si-a exprimat dorinta de a negocia un "armistitiu" pe termen lung cu statul Israel, armistitiu bazat pe granitele dinainte de razboiul din 1967.
Guvernul israelian, sprijinit de Administratia Bush, nu s-a aratat pana acum dispus la compromisuri cu Hamas, iar Ehud Olmert a caracterizat noua "Autoritatea Palestiniana" drept o organizatie "terorista". Washingtonul a solicitat "Autoritatii" returnarea a 50 de milioane de dolari trimisi anterior.
Cu finantarile externe suspendate - sau care urmeaza sa fie suspendate - "Autoritatea Palestiniana" este in pragul falimentului. Deficitul lunar este estimat la 110 milioane de dolari, iar "Autoritatea Palestiniana" nu mai este in masura sa plateasca salariile la peste 130.000 de functionari. Acestia au organizat o manifestatie de protest, inarmati, revendicandu-si lefurile pe ultimele saptamani. In timp ce noul Parlament palestinian depunea juramantul sambata, 18 februarie a.c., 200 de politisti palestinieni - unii tragand permanent focuri de avertisment in aer - au marsaluit spre complexul guvernamental din Gaza, solicitand salariile neplatite de Guvern de peste doua luni.
Israelul si-a continuat neabatut incursiunile militare in Teritoriile Ocupate, justificandu-le drept actiuni "antitero". Pe 19 februarie a.c., doi tineri palestinieni de 20 de ani, au fost ucisi la nord de Gaza intr-un raid aerian israelian, pe cand incercau sa lanseze rachete de tip Qassam. In aceeasi zi, alti doi tineri, in varsta de 17 ani, au fost ucisi de armata israeliana in tabara de refugiati de la Balata, langa Nablus. Surse palestiniene sustin ca cei doi adolescenti aruncau cu pietre in trupele israeliene. Un comandant din cadrul Jihadului Islamic a fost ucis in cursul altui raid, si mai multi militanti ai aceleiasi organizatii au fost arestati cu aceasta ocazie.
Desi mass-media internationala a ignorat recentele raiduri ale armatei israeliene, pierderile civile printre palestinieni sunt in continua crestere. Intr-un incident oribil, o tanara palestiniana de 19 ani - handicapata mental - a fost ucisa de soldati israelieni. Pe 15 februarie a.c., in cursul unui raid la Nabatiyah, langa Jenin - in timp ce mai multi tineri palestinieni aruncau cu pietre in directia soldatilor israelieni - acestia l-au impuscat mortal pe Mujahed Al-Sinadi, care agita o "pusca de jucarie", derutandu-i pe soldatii israelieni care au luat "jucaria" drept arma.
Washingtonul exercita presiuni anti-Hamas
Administratia Bush exercita, in acest timp, puternice presiuni in Orientul Apropiat pentru ca noul guvern dominat de Hamas, sa nu primeasca nici un fel de finantari. In acest scop, Condoleezza Rice a intreprins o vizita-fulger in Egipt, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite.
Desi exista un mare scepticism privind finantarile de la statele arabe catre Palestina.
Astfel, in 2002, "Liga Araba" a promis "Autoritatii Palestiniene" un ajutor de 600 de milioane de dolari pe an. Din 600 de milioane de dolari nu s-au primit insa decat 100 de milioane, potrivit declaratiei unui lider al "Autoritatii Palestiniene", citat de agentia "Associated Press".
Hamasul se sprijina insa pe Iran pentru a-si achita deficitul. Unul dintre liderii islamisti in exil, Khaled Mashaal, s-a intalnit pe 19 februarie a.c., cu unul din conducatorii de la Teheran. Desi nu s-a facut nici un anunt public privind agenda intalnirii, in ziua urmatoare "Liderul suprem" al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut tuturor tarilor musulmane sa ajute viitorul guvern condus de Hamas.
Administratia Bush a speculat imediat intalnirea de la Teheran, pentru a acuza Iranul ca se amesteca in problema palestiniana. Condi Rice a numit Iranul drept "principalul bancher al terorismului" si a avertizat impotriva oricaror finantari acordate Hamas sau Autoritatii Palestiniene. Rice a spus textual: "Iranul are propriile probleme cu comunitatea internationala, din cauza programului sau nuclear. Asa ca Iranul ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte sa-si sporeasca problemele. Iranul nu este intr-o situatie prea buna acum."
Guvernul israelian a cerut Statelor Unite o pozitie mai agresiva fata de Iran, pe care il acuza de "sponsorizarea terorismului" in regiune. Israelul a semnalat ca "Hezbollahul" - sustinut de Teheran - ar fi finantat recent Hamasul.
Eforturile SUA si Israel de a promova masuri de tip embargo, care sa conduca spre noi alegeri in Palestina, au primit sprijinul total al presedintelui Mahmoud Abbas, conducatorul Fatah, partid care pe 25 ianuarie a.c., a pierdut categoric alegerile - si deci puterea detinuta non-stop din 1994. "Sunday Time" dezvaluia, pe 19 februarie a.c., ca reprezentanti ai Fatah-ului, au avut convorbiri secrete cu oficiali americani, in Statele Unite.
Jibril Rajoub, consilierul pentru securitate al presedintelui Mahmoud Abbas, declara in "Times": "Ceea ce s-a petrecut la ultimele alegeri trebuie considerat un accident, care poate fi remediat. Cred ca situatia poate fi rasturnata, si noi alegeri parlamentare nu pot fi deloc excluse." Rajoub a mai declarat in "Times" ca presedintele Abbas cunoaste continutul discutiilor cu SUA si Israel, si ca a primit asigurari ca cele doua state ca nu-l vor abandona in fata Hamas.
Exista posibilitatea constitutionala de a rasturna rezultatul alegerilor din 25 martie a.c.
Fostul Parlament palestinian, dominat de Fatah - partid fondat de Yasser Arafat - a votat pentru crearea noii "Curti Constitutionale", formata din noua judecatori. Toti numiti de presedintele Abbas. Aceasta "Curte constitutionala" are drept de veto asupra oricarei legi propuse de "Autoritatea Palestiniana", dominata acum de Hamas. Astfel Curtea Constitutionala, poate, prin dreptul sau de veto, sa devina principalul factor de disolutie al noii "Autoritati" si de organizare a unor noi alegeri.
Se pare ca aceasta "schema" este agreata de SUA si Israel, deoarece are un suport constitutional. Sambata, 18 februarie a.c., Saeb Erekat - negociatorul-sef al Fatah, la negocierile cu Hamas - a avertizat Hamasul ca, daca se va opune politicii presedintelui Mahmoud Abbas, "va proceda la o violare a Constitutiei, ceea ce va crea o criza majora".
Adresandu-se noului Parlament palestinian, presedintele Mahmoud Abbas a avertizat la randul lui: "Nu vom accepta nici o modificare sau discutie asupra acordurilor palestiniano-israeliene existente in prezent. Din momentul acceptarii lor, ele au devenit realitate politica, iar aceasta trebuie respectata."
Declaratia lui Abbas arata in ce masura presedintele palestinian este ingrijorat de o eventuala revizuire a acordurilor semnate cu Israelul. Sprijinul SUA si a Israelului pentru Abbas se datoreaza dorintei acestuia de a implementa "Foaia de Parcurs" elaborata de SUA, precum si a respectarii acorduurilor semnate cu Israelul. Desi nu este prea popular printre palestinieni - asa cum era odinioara Yasser Arafat - presedintele Abbas are, in spatele lui, intregul sprijin al SUA si Israel.
Fatah intra intr-un guvern condus de Hamas
In ciuda declaratiilor publice radicale ale SUA si Israelului, diplomatia secreta si-a dovedit, inca o data, eficienta. Hamas, dispus la mari concesii, a angajat negocieri directe si secrete cu toate factiunile palestiniene. Luni, 20 februarie a.c., Mahmoud Zahar - liderul Hamas din Gaza - a anuntat rezultatele tratativelor cu "Frontul Popular de Eliberare al Palestinei" (PFLP) si cu "Jihadul Islamic". Doua zile mai tarziu, Azzam El-Ahmad - conducatorul miscarii Fatah din "Consiliul Legislativ Palestinian" (PLC) - a anuntat ca miscarea Fatah va face parte din noul guvern, condus de Hamas, in urma tratativelor secrete pe care le-a avut cu Mahmoud Zahar, la locuinta acestuia din Gaza City.
"Principiul participarii la un guvern palestinian condus de miscarea Hamas, a fost acceptat de Fatah", a afirmat El-Ahmad, miercuri, 22 februarie 2006, citat de agentiile de presa. Ahmad a mai spus reporterilor ca, in urma negocierilor, "nu mai exista diferente de fond intre Fatah si Hamas. Doar ca, in viitor, aceste diferente, nu pot fi totusi excluse datorita mai ales "intelegerii diferite privind mecanismul de actiune al noului guvern". "Daca vom reusi sa depasim si aceste diferente de viziune, atunci vom fi capabili sa actionam umar la umar pentru realizarea marilor teluri ale poporului palestinian", a spus Ahmad.
Al-Zahar a declarat la randul sau, ca mai exista unele deosebiri intre Hamas si Fatah, dar ca in ciuda acestora s-a realizat un acord de principiu privind participarea Fatah la viitorul guvern. "Sper sa depasim si aceste diferente la viitoarele noastre negocieri", a adaugat Zahar.
In acelasi timp, Al-Zahar a adaugat cele doua miscari palestiniene au cazut de acord miercuri sa continue negocierile in urmatoarele zile, pe probleme ridicate de cele doua parti.
Hamas a format un comitet parlamentar pentru discutii cu "Frontul Democratic de Eliberare al Palestinei" (DELP), cu "Frontul Popular de Eliberare ale Palestinei" (PFLP), cu "Jihadul Islamic" si cu Mustafa Barguti, un candidat independent la alegerile din 25 ianuarie 2006. Liderii partidelor de stanga au agreat participarea la noul guvern format de Hamas. Mai putin "Jihadul Islamic", care a refuzat locuri in noul guvern.
Pentru postul de prim-ministru este avut in vedere Ismael Hamiya, 43 de ani, profesor de literatura araba, considerat un politician moderat si un bun comunicator. Fost adjunct (numarul doi) al seicului Ahmed Yassin - fondatorul miscarii Hamas - Haniya este considerat un spirit programatic. In ianuarie, referindu-se la lozinca mai veche a Hamas privind "distrugerea Israelului", Haniya a spus: "Noi nu dorim distrugerea nimanui. Tot ceea vrem este sa traim in pace si demnitate. Si, mai ales, in libertate. Fara ocupatie si opresiune." In mai multe randuri Haniya a sugerat ca Hamasul este gata la o "pace extinsa" cu Israelul, daca acesta accepta sa se retraga din Fasia Gaza, Cisiordania si din Iersualimul de Est. Haniya s-a declarat pentru incetarea - de catre ambele parti - a violentelor. Mai ales impotriva civililor.
"Consiliul Legislativ Palestinian" (PLC) a depus simultan juramantul atat la Ramallah, cat si in Gaza City, sambata 18 februarie a.c. Cotidianul "Haaretz" a comentat vitriolant: "Vor plati pretul pentru ca au ales Hamas."
Pana una, alta Israelul a marit considerabil numarul punctelor de control, care au fost ridicate chiar in orasele sau centrele palestiniene. Sub pretextul anti-terorist, soldatii israelinei, bine inarmati, creeaza o stare psihologica speciala dupa alegerile castigate de Hamas. Comentand masurile draconice de embargou, unul dintre liderii proeminenti ai Hamas - Neyef Rajoub - a declarat: "Infometarea populatiei prin sistarea ajutoarelor este o masura tipica de genocid. Practic asistam la un holocaust tacut." Rajoub a protestat si contra masurii israeline de a bloca transferul taxelor catre "Autoritatea Palestiniana", dupa alegerile din 25 ianuarie: "Avem de-a face cu un furt la lumina zilei! Israelul se face vinovat pentru aceasta crima legala si morala."
Rajoub a evitat insa, cu abilitate, sa raspunda la intrebarea daca Israelul trebuie sa sprijine o "Autoritate Palestiniana" dominata de Hamas din moment ce Hamas nu recunoaste statul Israel! "Cum cereti poporului palestinian sa recunoasca statul Israel, cand Israelul nu recunoaste Palestina?" , a replicat Rajoub.
"Liga Araba" sare in ajutorul "Autoritatii Palestiniene"
Ignorand presiunile Washingtonului, statele arabe au hotarat sa preia ele finantarea "Autoritatii Palestiniene", dominata de Hamas.
"Liga Araba" - intrunita, luni, 20 februarie a.c., la Alger - a examinat un plan care va ajuta la depasirea embargoului financiar impus de Statele Unite noii "Autoritati Palestiniene". Planul "Ligii Arabe" prevede finantarea "Autoritatii Palestiniene" cu 50 de milioane de dolari, pe saptamana. O decizie finala urmeaza sa fie adoptata in martie, la summitul "Ligii Arabe" din capitala Sudanului, Khartum - a anuntat secretarul general al "Ligii Arabe", Amir Moussa. Banii sunt doar o parte din ajutorul acordat Palestinei de "Liga Araba", aprobati anul trecut (2005), inainte de victoria in alegeri a Hamasului. Arabia Saudita si Qatarul, a declarat Moussa, vor contribui si ele la ajutorarea financiara a Palestinei, in ciuda aliantei cu Statele Unite.
"La summitul arab de la Beirut, in 2002, guvernele arabe au promis 600 de milioane de dolari pentru Palestina. Promisiunea nu s-a materializat niciodata. Arabii au promis, dar au uitat sa-si tina promisiunea", a reamintit Samir Ghattas, conducatorul lui "Palestinian Al-Kuds Research Center". "Daca arabii nu l-au finantat pe Arafat, de ce ar finanta acum Hamasul?", s-a mai intrebat Ghattas. El a atras atentia asupra legaturii Hamas cu o alta grupare extremista. "Cum pot arabii sa finanteze Hamas, care afirma sus si tare ca are radacinile in <<Fratia Musulmana>>, care ameninta fiecare tara araba, luata in parte. Au interesul sa incurajeze miscarile care se declara din <<Fratia Musulmana>>? Raspunsul este nu."
"Associated Press" semnala ca, din cele 600 de milioane de dolari promisi "Autoritatii Palestiniene" in 2002, "Liga Araba" nu a achitat decat vreo 100 de milioane. Codoleezza Rice a avertizat Iranul si alte puteri din Orientul Mijlociu sa nu sponsorizeze un guvern palestinian condus de Hamas. Rice a declarat ca finantarea miscarii Hamas nu o va determina sa-si schimbe "politica terorista".
"Fiecare stat care ia in considerare o eventuala finantare a Guvernului condus de miscarea Hamas, ar trebui sa se gandeasca la implicatiile pe care aceasta finantare a unei miscari teroriste le va avea pentru intreg Orientul Mijlociu", a declarat Condi Rice.
Mohammed Sobeih, adjunctul lui Moussa a declarat ca "Liga Araba" va ignora avertismentele americane. "Aceasta este o rezolutie a Ligii si nimeni nu trebuie sa se astepte ca ea sa fie ignorata", a declarat Sobeih, referindu-se la hotararea "Ligii Arabe" de a finanta Guvernul palestinian format de Hamas.
Israelul a hotarat sa nu mai returneze noului Guvern palestinian taxele si impozitele percepute in Teritoriile Ocupate. Este vorba de taxele percepute de Israel in porturile si aeroporturile din Palestina, aflate sub ocupatia armatei isaeliene. Pana acum, Guvernul palestinian primea, in fiecare luna, un venit care reprezenta echivalentul acestor taxe si impozite, percepute de israelieni pe teritoriul palestinian. Din care Israelul scadea pretul electricitatii, al apei, si al altor utilitati pe care le furniza palestinienilor.
Acest aranjament - denumit "1994 Protocol on Economic Relations Between the Government of Israel and the PLO" - este conexat "Acordurilor de la Oslo". Israelul staruie ca Hamasul - pe langa renuntarea la violenta si recunoasterea diplomatica a statului evreu - sa declare, oficial, ca recunoaste toate acordurile palestiniano-israeliene, incepand cu 1994.
In absenta acestei recunoasteri, Israelul considera ca nu are nici o obligatie fata de Guvernul Hamas, astfel ca este indreptatit sa blocheze returnarea taxelor si impozitelor, si sa boicoteze furnizarea utilitatilor (apa, electricitate etc.). SUA sprijina aceasta interpretare a acordurilor. Adam Ereli, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, a declarat: "Intelegem pozitia Israelului. Decizia tine de suveranitatea acestui stat".
Exista mai multe texte de lege internationale, care privesc obligatia Israelului de a mentine securitatea in Teritoriile Ocupate, pe care "Autoritatea Palestiniana" le invoca: "Hague Convention Regulation" (1906), si "Fourth Geneva Convention Relative to the Protection of Civilian Persons in Times of War" (1949). Aceste acorduri obliga Israelul sa mentina in Teritoriile Ocupate ordinea si siguranta si sa asigure cetatenilor din aceste regiuni conditii de viata civilizata.
Nerecunoasterea diplomatica de catre Hamas a Israelului, impiedica insa aplicarea acestor acorduri.

---

Despre autor: