Mugur Isarescu: "Ce a fost mai greu a trecut"

Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu anticipeaza pentru acest an o evolutie a intrarilor de capital speculativ pe piata autohtona care sa necesite activarea clauzelor de salvgardare introduse anul trecut, reiese din declaratiile acordate ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Ce a fost mai greu a trecut", a explicat Isarescu, referindu-se la pasul de liberalizare intrat in vigoare anul trecut. "Clauzele de salvgardare au fost introduse si exista ca sa nu fie utilizate, la fel ca bomba atomica", a afirmat Isarescu, intrebat daca banca centrala se asteapta in acest an la o situatie care ar impune activarea masurilor de salvgardare. In luna aprilie a anului trecut, inainte de liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare in moneda nationala, BNR a prezentat o serie de masuri avand ca scop limitarea impactului unor fluxuri speculative de capital asupra economiei romanesti. Banca centrala a explicat, in urma cu un an, ca poate adopta una sau mai multe dintre cele patru masuri daca "fluxurile de capital pe termen scurt de o amploare deosebita exercita presiuni puternice asupra pietei valutare si provoaca perturbari grave in aplicarea politicii monetare si a cursului de schimb, avand ca efect, in special, variatii semnificative ale lichiditatii interne".
Fondul de Garantare va realiza analize de piata
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) va trebui sa isi extinda rolul in sistemul bancar si sa se comporte ca un organism independent care sa indice evolutiile pe piata economisirii, a declarat guvernatorul BNR la un seminar cu privire la activitatea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. "Cred ca Fondul trebuie sa fie mult mai vizibil.
Ar putea sa publice analize despre cum evolueaza economisirea sau daca dobanzile dintr-o anumita perioada sunt real pozitive sau negative", a afirmat Isarescu. Guvernatorul bancii centrale a explicat ca este nevoie de un organism relativ independent, care sa se pronunte asupra anumitor evolutii din piata. In opinia lui Isarescu, banca centrala este, probabil, tentata in analizele sale sa justifice masurile adoptate. Isarescu si-a motivat propunerile avand in vedere ca in prezent Fondul de Garantare nu mai are de efectuat decat plati reziduale pentru a despagubi deponentii la bancile care au falimentat.
Potrivit presedintelui FGDB, Alexandru Matei, institutia a achitat pana in prezent 512 milioane de lei, reprezentand despagubiri pentru deponentii de la sase banci falimentare: Albina, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca Turco-Romana si Banca Columna. Sumele achitate pana in prezent reprezinta 98,8% din totalul platilor datorate, dar din punct de vedere al numarului de deponenti s-a acoperit doar o pondere de 41%. Matei a explicat ca 95% dintre cei care nu si-au ridicat despagubirile au de incasat sub 100.000 lei vechi. Ultimele plati efectuate de FGDB, in contul Bancii Columna, au data limita 26 mai a acestui an. Fondul de Garantare este constituit prin contributiile tuturor bancilor comerciale si are ca scop despagubirea persoanelor cu depozite la institutii de credit care au intrat in faliment. Limita maxima a despagubirilor achitate de Fond unui deponent reprezinta, de la 1 ianuarie 2006, echivalentul in lei a 15.000 euro, iar dupa 1 ianuarie 2007 plafonul va creste la 20.000 de euro.
Fondul de Garantare a fost infiintat in urma cu 10 ani, cand au intrat in faliment bancile Dacia Felix si Creditbank. In 2005, 54% din depozitele din sistemul bancar intrau in categoria depozitelor garantate, nefiind garantate depozitele institutiilor financiare nebancare, ale societatilor de asigurare-reasigurare, ale organismelor de plasament colectiv etc.

---

Despre autor: