Consiliul National al Secuilor i-a trimis ieri presedintelui Traian Basescu argumente referitoare la autonomia teritoriala in Uniunea Europeana, intr-o noua incercare de a convinge autoritatile de la Bucuresti sa accepte masura absurda a declarari
Consiliul National al Secuilor i-a trimis ieri presedintelui Traian Basescu argumente referitoare la autonomia teritoriala in Uniunea Europeana, intr-o noua incercare de a convinge autoritatile de la Bucuresti sa accepte masura absurda a declararii autonomiei Tinutului Secuiesc. Consiliul National al Secuilor (CNS) ii aminteste lui Basescu ca s-a angajat sa asigure autonomia culturala a minoritatilor nationale din Romania, daca cineva ii poate demonstra existenta unor astfel de reglementari. "Conexiunea prin extrapolare a acestui angajament public cu garantarea prin lege a autonomiei Tinutului Secuiesc, daca exista aceasta forma de autonomie in Europa, ne indeamna la enumerarea reglementarilor legale cu privire la autoguvernarea comunitatilor autonome din cadrul Uniunii Europene, care nu au competente administrative pe baza teritoriale", se arata in scrisoarea trimisa de presedintele CNS, Csapo Jozsef, presedintelui si preluata de Mediafax.
Argumentele lui Csapo Jozsef
Pe lista exemplelor date de CNS se regaseste autoguvernarea personala a comunitatii germane din Danemarca, teritoriul Schleswig de Nord, a comunitatii daneze din Germania, teritoriul Schleswig de Sud, drepturile colective ale comunitatii suedeze in Finlanda, autoguvernarea personala a comunitatilor minoritare din Ungaria, care sunt considerate factori constitutivi ai statului si dispun de competente de autonomie locala si la nivelul intregii tari. De asemenea, CNS enumera si statute de autonomie teritoriala si legi de autonomie teritoriala ale comunitatilor autonome din cadrul Uniunii Europene. Printre acestea, aminteste statutul de autonomie al provinciei Bozen (Bolzano)-Sud-Tirol (Trento) din Italia (1972, 1992), care garanteaza autoguvernarea provinciei Bozen cu colectivitate de limba germana si a provinciei Sud-Tirol bilingva, compusa din comunitatea de limba germana si cea de limba italiana, Constitutia Spaniei, care garanteaza dreptul la autonomie teritoriala al comunitatilor autonome, Legea de autonomie a Catalaniei din Spania (1979), care garanteaza autoguvernarea teritoriului cu populatia catalana, Legea de autonomie a Tarii Bascilor din Spania (18.XII.1979.), care garanteaza autoguvernarea teritoriului Euskal Herria, Legea de autonomie a Galitiei din Spania (06.IV.1981), care garanteaza autoguvernarea teritoriului cu populatia galego, si alte sapte legi de autonomie. Totodata, in scrisoare se face referire si la Rezolutia nr.1334/2003 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la experientele pozitive ale regiunilor autonome in rezolvarea conflictelor din Europa (24 iunie 2003).
Modelul romanesc e admis in UE
"Tinand cont de cele aratate, Va rugam cu respect sa binevoiti a interveni la nivelul puterii legislative si executive in vederea garantarii prin lege a autonomiei personale a comunitatii nationale maghiare din Romania si a autonomiei Tinutului Secuiesc", scrie la final Csapo Jozsef, presedintele Consiliului National Secuiesc. Presedintele Basescu declarase, la inceputul lunii ianuarie, intr-un discurs sustinut la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei(APCE), ca "modelul romanesc de protectie a minoritatilor nationale este recunoscut pe plan european" si ca, din pacate, "acest tratament de tip european aplicat minoritatilor nationale nu se regaseste in state vecine Romaniei, cum ar fi Serbia, Ucraina sau Ungaria, in ciuda prezentei unei minoritati romane importante din punct de vedere numeric". Intrebat de un parlamentar european care este parerea sa in legatura cu acordarea autonomiei culturale pentru minoritati, Basescu a raspuns: "Nu gasim un model de o astfel de legislatie in alte tari. Va rog, daca aveti un asemenea model, as vrea foarte mult sa-l iau cu mine si sa gasesc solutii pe care sa le aplicam, solutii care sunt aplicate si in alte tari din UE".
Ungaria invocata ca "putere protectoare"
Consiliul National Secuiesc (CNS) i-a trimis ieri si premierului ungar Gyurcsany Ferencz o scrisoare deschisa in care cere ca Guvernul maghiar sa-si exercite "statutul de putere protectoare asupra Tinutul Secuiesc". In scrisoarea semnata de presedintele CNS, Csapo Jozsef, si preluata de Mediafax, se arata ca, dupa o perioada lunga de timp in care a fost "supusa subjugarii si subordonarii", secuimea si-a exprimat vointa pentru autonomia regiunii istorice Tinutul Secuiesc. "Autoritatile romane, au respins pana acum toate initiativele noastre care au vizat autonomia Tinutului Secuiesc, nu au luat si nu iau in considerare solicitarea noastra, apelul Parlamentului European, deciziile Consiliului Europei. Cu toate acestea, secuimea nu renunta la dreptul la autoguvernare, la autonomia Tinutului Secuiesc care poate garanta dreptul la egalitate", arata Csapo Jozsef in scrisoare. CNS mai cere Guvernului ungar sa respecte, conform unor documente internationale, atributiile care ii revin ca "tara mama". Astfel, CNS cere Guvernului ungar sa sprijine in fata adunarii Comisiei de Aparare a ONU solicitarea secuimii privind autonomia Tinutului Secuiesc, sa semneze o conventie internationala cu Romania pentru ca Ungaria sa exercite "un statut de putere protectoare asupra Tinutului Secuiesc" si, ca membru al UE, sa solicite sprijinul Consiliului Europei pentru rezolvarea statutului autonom pentru aceasta regiune, respectiv pentru ca Tinutul Secuiesc sa fie declarat euroregiune.
Proclamatii privind "aspiratia secuimii la autonomie"
Incercarea CNS de a obtine autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc are o istorie veche. De la inceputul anului 1991 si pana in prezent, CNS a trimis Parlamentului roman in jur de zece proiecte de lege care vizau autonomia Tinutului Secuiesc. Niciodata vreunul dintre aceste initiative legislative nu a trecut de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor sau a Senatului. De fiecare data cand a trimis un text la Parlament, CNS a schimbat forma proiectului, ideea in sine ramanand aceeasi: autonomia Tinutului Secuiesc. Potrivit unei hotarari privind inaintarea in Parlamentul Romanesc a statutului de autonomie, abordat in octombrie 2003 la Sfantu Gheorghe, secuii cereau "realizarea autonomiei Tinutului Secuiesc prin mijloace caracteristice statului de drept si democratic, in conformitate cu principiile prevazute in Hotararea 133/2003 a Consiliului Europei si prin procedeele caracteristice democratiei parlamentare". Cu aceeasi ocazie, CNS a aprobat si textul unei Proclamatii privind "aspiratia secuimii la autonomie". "Locuitorii autohtoni de nationalitate maghiara aflati in majoritate in Tinutul Secuiesc, tinem la traditiile noastre seculare de autonomie. Noi, delegatii in Consiliului National Secuiesc cu competente de reprezentare, ne adresam Parlamentului Romaniei, Consiliului European, Parlamentului European, in scopul luarii in considerare a revendicarii noastre referitoare la autonomia teritoriala, care corespunde formelor practicate in statele de drept din Europa, prevederilor documentelor internationale cu privire la apararea identitatii comunitatilor nationale. Ne adresam Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei, tuturor fortelor politice din tara, reprezentantilor societatii civile, precum si bisericilor istorice autohtone, ca in interesul tuturor, sa se ia in considerare si sa sprijine cu toate mijloacele democratice existente realizarea cerintelor noastre legitime", se arata in textul Proclamatiei.
Pregatiri pentru 15 martie
In acelasi text, secuii din CNS cereau Uniunii Europene sa sprijine revendicarea Tinutului Secuiesc (Terra Siculorum) si a comunitatii secuiesti la autonomie si, mai mult decat atat, aceasta sa fie una dintre conditiile aderarii Romaniei la UE. "Tinutul Secuiesc are dreptul de a fi recunoscut pe parcursul procesului de integrare europeana, ca o euroregiune autonoma, iar cetatenii lui sa aiba egalitate deplina si efectiva intr-o Europa unita", se mai arata in textul Proclamatiei. Tinutul secuiesc revendicat de CNS cuprinde judetele Harghita si Covasna, integral, si aproximativ 40% din judetul Mures. La inceputul acestei luni, Biroul Permanent al CNS a decis constituirea unui grup de lucru care sa se ocupe de organizarea unei adunari populare, in 15 martie, la Odorheiu Secuiesc. In regiunea revendicata de CNS sunt recunoscuti oficial 532 de secui.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.