Serbia data in judecata de Bosnia pentru genocid

Primul proces de genocid intre doua state - Bosnia Hertegovina si Serbia - Muntenegru - a inceput ieri la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, cea mai inalta instanta judiciara a Natiunilor Unite, informeaza BBC. Bosnia acuza Serbia si cere daune pentru crimele comise in cursul razboiului din anii 1992-1995, insa autoritatile de la Belgrad se apara sustinand ca nu exista dovezi care sa ateste ca ar fi intentionat exterminarea musulmanilor. Mai exact, Bosnia, care a intentat procesul in 1993, cere daune statului Serbia - Muntenegru pentru genocidul comis pe teritoriul sau in timpul razboiului bosniac de la inceputul anilor '90, conducand operatiuni de epurare etnica si exterminandu-i pe cetatenii bosniaci.
In paralel cu deschiderea procesului de ieri, sute de supravietuitori ai razboiului s-au strans in fata Curtii de la Haga, unde au dat citire numelor tuturor musulmanilor ucisi de fortele sarbe.
Phon van den Biesen, unul dintre avocatii Bosniei, a declarat in timpul audierilor, ca sarbii"au distrus cartiere importante din fiecare oras, ceea ce face dificila intoarcerea acasa a populatiei non-sarbe". In acelasi timp, el a sustinut ca distrugerile care au avut loc dupa preluarea controlului oraselor bosniace "sunt enorme".
Masacrul de la Srebrenita
Pledoaria Bosniei in acest caz urmeaza sa se concentreze in special pe masacrul de la Srebrenita, din 1995, care a fost deja declarat ca "genocid" de Tribunalul pentru Crime de Razboi pentru fosta Iugoslavie.
Unul dintre bosniacii musulmani care au supravietuit campaniei impotriva orasului Srebrenita, a declarat in procesul intentat de tara sa impotriva Serbiei nu este vorba de daune de miliarde de dolari, ci mai curand despre responsabilitate. "Nu cred ca toti sarbii sunt vinovati de aceste crime, insa cred ca societatea sarba in intregul ei este responsabila pentru ce s-a intamplat", a spus supravietuitorul, citat de BBC.
"Violenta armata, care a lovit tara noastra, in 1992, cu puterea unui tsunami, a distrus personalitatea Bosniei Hertegovina si, cu siguranta, a distrus o parte substantiala a populatiei sale non-sarbe", a afirmat, in fata Curtii, un alt avocat al Bosniei, transmite Reuters. In schimb, Serbia, prin vocea adjunctului primului ministru, Miroljub Labus (foto), considera ca audierile din acest caz nu vor face decat sa deterioreze relatiile dintre statele balcanice. "Nu se pune problema stabilirii unui adevar, ci a unor compensatii de razboi in valoare de miliarde de dolari", a apreciat oficialul sarb, care este de parere ca ar fi de preferat ca Bosnia sa accepte o solutie diplomatica.
Avertisment UE pentru capturarea lui Mladici
Daca nu il arestati pe Mladici, suspendam negocierile cu Serbia - Muntenegru. Acesta a fost mesajul pe care ministrii de Externe din UE, reuniti, ieri, la Bruxelles, l-au transmis autoritatilor de la Belgrad in privinta necesitatii capturarii generalului sarbo-bosniac, Ratko Mladici, acuzat de genocid si crime de razboi, cerinta formulata in repetate randuri de Tribunalul Penal International, informeaza Reuters. Astfel, sefii diplomatiilor din cele 25 de state membre ale UE au "sprijinit fara rezerve mesajele pe care Comisia Europeana le-a transmis recent Belgradului si autoritatilor de la Sarajevo", potrivit carora este necesara o cooperare deplina cu Tribunalul Penal International pentru ca negocierile pentru incheierea Acordului de Stabilizare si Asociere sa nu fie intrerupte. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a avertizat Belgradul ca negocierile care ar urma sa inceapa in luna aprilie pot fi amanate, daca pana atunci generalul nu va fi predat, in vederea judecarii sale, TPI. Rehn, care a vorbit despre o "deteriorare" a cooperarii Belgradului cu TPI in ultimul an, a amenintat ca autoritatile sarbe mai au la dispozitie "cateva saptamani pentru a coopera cu TPI", adica pana la sfarsitul lunii martie, potrivit unei surse europene. De asemenea, ministrul britanic de Externe, Jack Straw, a apreciat ca UE trebuie sa inaspreasca tonul fata de Belgrad, asa cum a facut-o si cu Croatia, anul trecut, cand i-a impus sa predea toti criminalii de razboi.
Textul adoptat ieri de ministrii din cele 25 de state membre UE nu impune un ultimatum Belgradului sau autoritatilor de la Sarajevo pentru arestarea lui Mladici si a lui Karadzici. Totodata, declaratia nu face distinctie intre cele doua tari, dar, in realitate, presiunea este mai puternica asupra Serbiei, unde, potrivit procurorului TPI, Carla Del Ponte, s-ar ascunde Ratko Mladici, noteaza Mediafax.
Serbia-Muntenegru si Bosnia-Hertegovina au inceput in toamna anului trecut negocierile in vederea incheierii unui acord de stabilizare si asociere cu Uniunea Europeana, primul pas catre aderarea la structurile europene. Acest acord prevede in mod special inceperea liberalizarii schimburilor economice cu UE, sprijin financiar si adaptarea progresiva a legislatiei nationale la cea europeana, dar impune conditii stricte printre care obligatia unei cooperari depline cu instanta de la Haga.

---

Despre autor: