Primaria Capitalei se scufunda

Pamantul de sub primarie a fost radiografiat, la propriu, la mijlocul lunii februarie. Cea mai importanta cladire a Capitalei Romaniei sta pe o punga de noroi si apa, lucru care o scufunda incet si sigur. Zonele cele mai sensibile de sub imobil sunt corpurile dinspre Universitate si, in partea opusa, inspre Arhivele Nationale. Metoda prin care s-au facut investigatiile subterane, denumita tomografie geoelectrica, este o inventie romaneasca din anii '20 si a fost utilizata in tara noastra in secret in perioada statului comunist. Dupa 1989 sistemul a putut fi utilizat si pentru "obiective civile". Tomografia geoelectrica a fost folosita in multe locatii, pentru prospectarea terenului de sub casa Andreei Esca - de pilda - sau a locului unde ar fi trebuit sa se ridice Dracula Park, langa Sighisoara. A cochetat si cu proiectul Bechtel, pentru a trasa ruta celebrei autostrazi, dar nu a mai fost cazul.
17.02.2006 - ora 15,00. Trei oameni infigeau doua vergele din fier langa zidul Primariei Capitalei. Se uitau apoi intr-o geanta si notau ceva. Apoi mutau vergelele, legate de geanta prin cabluri electrice rosii, cativa metri mai departe si repetau operatiunea. Nu vezi in fiecare zi un asemenea spectacol. "Nu va suparati, ce faceti aici?" Raspunsul a fost ferm: "Radiografiem terenul de sub primarie". Prin cele doua vergele se emite un curent electric in subteran. In functie de rezistivitatea electrica diferita a fiecarei structuri geologice se masoara diferenta de potential asociata curentului electric de 150 V si 20 mA "injectat" in pamant. "Seamana cu o tomografie - chiar se numeste tomografie geoelectrica. Ii dam subsolului un pic de curent si ii urmarim liniile de forta...", a spus dr. ing. Mihai Mafteiu, cercetator principal in cadrul proiectului de prospectiuni geotehnice de teren din cadrul Facultatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti.
Dupa cum se stie, cladirea Primariei Capitalei trebuie consolidata foarte repede, gradul ei de uzura fiind unul care a alertat autoritatile inca din 1997. Pentru a incepe consolidarea insa, arhitectii si constructorii trebuie sa cunoasca in primul rand ce se afla in straturile de sub fundatie, pentru a sti ce structuri sa adauge in partea de sub pamant a imobilului.
Primele radiografii ale pamantului dateaza din 1927
Metoda clasica de studiere a subsolului consta in efectuarea mai multor foraje si punerea cap la cap a datelor. Se realizeaza o harta destul de precisa, dar foarte costisitoare. Numarul forajelor trebuie sa fie mare, pentru a avea o perspectiva cat mai clara a subsolului - in cazul primariei, de exemplu, ar fi fost necesare cateva zeci de gropi de o adancime de 10 metri - iar un metru de foraj costa 60 de euro. In cazul "tomografiei", au fost necesare 60 de puncte de masurare, fiecare radiografie costand 20 de euro, inclusiv prelucrarea datelor. Una peste alta, sondajul electric este de cel putin cinci ori mai ieftin. Pe langa costul redus, metoda radiografierii este foarte rapida. Intr-o saptamana harta structurii geologice de sub Primaria Capitalei a fost gata. Pe cand in cazul saparii de puturi, lucrurile ar fi fost mult mai complicate.
Sistemul a fost folosit in secret pana in 1989
"Sistemul a fost inventat de romanul Saba S. Stefanescu, la inceputul secolului XX. Practic, el doar a pus doar bazele teoretice in Romania, pentru ca nimeni nu a finantat ideea in tara noastra, asa cum s-a intamplat, se intampla si se va intampla mereu in tara asta. Prin 1920, Stefanescu a plecat in Franta, a gasit un investitor, a construit aparatul si s-a intors in Romania, unde a pus bazele geofizicii autohtone. Intre timp, metoda lui s-a raspandit si s-a dezvoltat in toata lumea. La noi s-au cautat in primul rand zacaminte, de diferite tipuri. Primele prospectiuni de minereu au inceput in Romania in anul 1927, si au fost conduse de Saba S. Stefanescu insusi. Nu dupa multi ani sondajele electrice au fost sistate. Metoda este reintrodusa dupa 1945 si este considerata secret de stat. Echipe complexe de geologi si geofizicieni, au inceput sa caute zacaminte de orice tip. Mai putin petrol, deoarece acesta se afla la adancimi mai mari de 1000 de metri. S-au dezvoltat proiecte de stat chiar si pentru cercetarea siturilor arheologice, cum au fost cele de la Histria. Sistemul permite realizarea de harti detaliate cu dispunerea siturilor istorice nedecopertate, in asa fel incat sapaturile pot fi facute cu exactitate, adica fara timpi morti. De asemenea, Portile de Fier I si II au beneficiat de un studiu geofizic realizat prin acest sistem. Geofizica romaneasca ajunsese atat de cunoscuta, incat la un congres international la care am participat, presedintele sedintei a ridicat sala in picioare pentru a saluta prezenta Romaniei la acea distinsa intrunire. Va dati seama ca era sa lesin de emotie... Din pacate, pe la sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80 metoda a fost evitata din cauza schimbului de generatii din geofizica. Cei care au lucrat in aceasta metoda au iesit la pensie, cei nou urcati in ierarhie nu o cunosteau decat teoretic, iar cei care lucrau cu ea erau mereu pe teren, in afara Bucurestilor. Asa se face ca in cazul Casei Poporului nu s-a facut uz de tomografia geoelectrica. Intervenise si ordinul lui Ceausescu de a evita orice import tehnologic, voia sa producem in tara toata tehnologia de care avea nevoie Romania, lucru care nu se putea, cel putin in cazul nostru. Asa ca, desi inventatorul metodei este roman, aparatura s-a dezvoltat mai mult in Occident", a explicat Mihai Mafteiu.
A fost tomografiat pamantul si sub casa Andreei Esca
Din 1995, specialistii romani au format o echipa care abordeaza toate cererile, indiferent cine este clientul. Sunt dotati cu aparatura din Suedia, Canada si Romania si softuri performante de prelucrare a datelor. In cazul constructiilor civile, cum este cladirea Primariei Capitalei, de exemplu, comanda este contractata de catre un geotehnician. Acesta aduna toate datele, inclusiv cele geofizice, stabileste toti parametrii fundatiei si preda datele arhitectului si constructorului.
Victor Niculescu, cercetator principal: "Foarte prost, cu predispozitie de scufundare, stau partea din est - inspre Universitate, si cea din vest, dinspre Arhivele Nationale" "Cererile au venit intai timid, foarte rar. Oamenii nu sunt obisnuiti cu tehnologia inalta. Pentru teste subterane romanii se asteapta sa vada masini de foraj, multi muncitori, galagie... Dar cand venim noi, o echipa de doi, trei oameni, cu doua vergele si o gentuta - se uita cam chioras, ne suspecteaza de neseriozitate, cred ca ne batem joc de ei. Au incept insa, in ultimii ani, sa se mai obisnuiasca si cu metodele simple si eficiente, fara santierismul de pe vremea lui Ceausescu. Am lucrat pentru Andreea Esca, de exemplu, la Vila 23 - in Snagov, am lucrat pentru Ministerul Turismului, la planul Parcul Dracula, langa Sighisoara. Am participat la licitatia traseului celebrei autostrazi din afacerea Bechtel. Dar n-a fost sa fie... Acum am lucrat pentru administratia locala. Primaria sta pe o punga de noroi si apa. Foarte prost, cu predispozitie de scufundare, stau partea din est - inspre Universitate, si cea din vest, dinspre Arhivele Nationale. Intr-un caz nefericit, sa-i zicem ghinion, cand cele doua aripi ale primariei s-ar scufunda concomitent, cladirea s-ar rupe in doua. In trecut, mlastina pe care se afla acum parcul Cismigiu se varsa printr-un fir de apa in Dambovita. Valea fostului raulet este acum o acumulare mocirloasa chiar sub primarie. Mai mult, am pus in evidenta o multime de pungi de apa, majoritatea provenite de la defectiunile sistemului de canalizare. Am lucrat in mai multe puncte din Capitala, la Palatul de Justitie, Biserica Armeneasca, Institutul de Arhitectura si diferite imobile proprietate particulara. Peste tot in Bucuresti am detectat o multime de tevi sparte. Canalizarea orasului este facuta praf. Nu e de mirare ca panza freatica de sub metropola este periculos de aproape de suprafata, lucru care ameninta subsolurile cladirilor din oras. In cazul municipalitatii, apa s-a tot strans, nu a fost luata nici o masura, iar situatia s-a agravat. Speram ca in viitorul apropiat sa fim contactati si pentru studierea infrastructurii drumurilor din Bucuresti sau pentru refacerea sistemului de canalizare", explica Victor Niculescu, cercetator principal in cadrul aceluiasi studiu geofizic.

---

Despre autor: