Stolojan acumuleaza "puncte de imagine"

Cel mai recent sondaj de opinie realizat de INSOMAR releva faptul ca romanii au tot mai multa incredere in DNA si sunt deranjati de ascultarea telefoanelor. In plan politic, consilierul prezidential Theodor Stolojan se afla intre liderii cei mai bine cotati la capitolul incredere, el fiind vazut si ca eventual lider al formatiunii rezultate din fuziunea PNL-PD, daca aceasta ar avea loc, dar si ca posibil prim-ministru. Cat despre fuziunea liberalo-democrata, domina scepticismul ca acest proces s-ar putea infaptui, pentru cetateni nefiind clar cine are de castigat din acest demers. "Nivelul dialogului presedinte-premier" - ca sursa a eficientei actiunii de guvernare -, este perceput de romani drept "distantare institutionala". Sondajul INSOMAR a fost realizat in perioada 16-21 februarie, pe un esantion de 1170 de persoane, eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute, garantata cu o probabilitate de 95%, fiind de 2,8%. Cercetarea este insotita de un amplu comentariu al rezultatelor obtinute. (A.H.)
Cota de credibilitate in personalitatile politice - diferentiat pentru cele aflate la putere si cele aflate in opozitie - , are evolutii suficient de importante pentru a fi considerate si semnificative politic, se arata in comentariul ce insoteste sondajul. Chiar dintr-o postura dezavantajata mediatic, credibilitatea consilierului prezidential Theodor Stolojan acumuleaza "puncte de imagine" care-l plaseaza intre liderii cei mai creditati ai fortelor politice aflate la putere. La polul opus si destul de paradoxal, totusi, iesirea din orbita prezentelor cotidiene in presa a Monei Musca are drept consecinta o diminuare a "zestrei de imagine" cu care a obisnuit opinia publica. Aproape "la unison" liderii principalelor partide ale Coalitiei guvernamentale, Emil Boc si Calin Popescu Tariceanu, adauga un numar cvasi-egal de puncte (5-6) la capitalul credibilitatii electorale.
In ceea ce-i priveste pe principalii lideri ai fortelor politice din opozitie, evolutia acestui indicator este mai curand stationara, exceptand cazul liderului PRM, care inregistreaza o scadere de patru puncte, chiar in absenta unei explicatii directe si imediate.
Relatia presedinte-premier, distanta
Testarea reprezentarii spontane a unui posibil "cel mai bun prim-ministru in momentul de fata", l-a confirmat pe Calin Popescu Tariceanu in aceasta responsabilitate cu cel mai bun scor (25%), urmat la aproape sase procente de Theodor Stolojan si la o diferenta de 14% de Mircea Geoana. Demn de a fi evidentiat este si faptul ca "nivelul dialogului presedinte-premier" - ca sursa a eficientei actiunii de guvernare -, este perceput drept "distantare institutionala" de catre aproximativ 65% dintre romani, inscriindu-se din acest punct de vedere in nota caracteristica a ultimelor luni.
Incredere in DNA
O chestiune foarte dezbatuta in ultimul timp a fost aceea privitoare la respingerea Ordonantei de infiintare a DNA si, respectiv modul in care este numit seful acestei institutii. Or, din perspectiva desemnarii sefului DNA, cetatenii manifesta cea mai mare incredere in presedinte (31%), acordand CSM a doua pozitie in ordinea credibilitatii indeplinirii unei astfel de responsabilitati (27%). Nivelul cel mai scazut de credibilitate il detine, in acest sens, Parlamentul (18%), considerat si cel mai direct raspunzator pentru esecul procedurii legale de constituire a DNA, se remarca in comentariul ce insoteste sondajul. (grafic 3) Includerea printre persoanele anchetate de DNA a unor parlamentari de mare notorietate publica - de la Opozitie si de la Putere -, constituie o posibila explicatie a plasarii Parlamentului in zona cea mai putin creditata in privinta numirii sefului acestei institutii.
Realizatorii sondajului apreciaza ca merita semnalat suportul social foarte puternic al actiunii de combatere a coruptiei prin nivelul foarte ridicat al increderii acordate DNA. In acest sens, actiunea de deschidere a unor dosare penale unor personalitati care au detinut functii publice importante este perceputa ca intemeindu-se pe "fapte concrete" (67%), iar aproximativ 33% apreciaza ca este vorba de o campanie de discreditare politica a Opozitiei. Din analiza secundara a datelor statistice, rezulta, insa, ca in proportie insemnata cei din ultima categorie de repondenti provin din electoratul PSD. (grafic 4)
Ingrijorare privind ascultarea telefoanelor
Temerile fata de eventuale abuzuri ale unor institutii care au fost investite cu puteri sporite in probleme care privesc "siguranta nationala" - asa cum este definit si flagelul coruptiei -, dau nastere unor atitudini de "incredere rezervata" sau macar "prudenta" din partea repondentilor. Astfel, perspectiva interceptarilor abuzive ale telefoanelor private de catre SRI genereaza suspiciune si neincredere pentru 77% dintre cei intervievati, iar doar 23% considera ca neexistand un asemenea pericol la adresa cetateanului. (grafic 5)
Fuziunea PNL-PD, fara sanse
Tema alegerilor anticipate a revenit cu intermitente in discursul anumitor partide, indeosebi al celor aflate la guvernare. Din acest punct de vedere, calitatea relatiilor dintre membrii Coalitiei comporta niveluri diferentiate ale dialogului si intelegerii bilaterale. Evaluate ca perechi, cele mai bune relatii sunt percepute ca fiind intre PD si PNL (bune si foarte bune, 45%), iar cele mai tensionate intre UDMR si PD (nu prea bune si deloc bune, 52%). Pe ansamblu, calitatea relatiilor dintre membrii Coalitiei este foarte complicat receptata de electorat, dar ca o certitudine, 63% dintre repondenti apreciaza ca nu sunt necesare alegeri pana in 2008, iar cca. 19% consimt necesitatea lor, undeva, peste cateva luni.
O miza declarata a reconfigurarii spectrului politic romanesc o reprezinta crearea unui pol puternic al dreptei, la care ca principali protagonisti sunt perceputi PNL si PD. Sansele ca o fuziune politica sa intervina intre cele doua partide sunt percepute ca fiind mai degraba scazute (56%). Cat priveste castigurile rezultate din acest act de mare responsabilitate politica si electorala, perceptiile sunt impartite, respectiv 40% dintre repondenti cred ca ambele partide ar avea de castigat, 30% considera ca "mare beneficiar" ar fi PD, iar abia 10% cred ca PNL ar iesi avantajat de o asemenea actiune. In urma unei asemenea eventuale fuziuni, aceiasi subiecti intervievati considera drept lideri posibili ai noii formatiuni politice pe Emil Boc (33%), pe Calin Popescu Tariceanu (26%) si pe Theodor Stolojan (19%).
Romanii si maghiarii se inteleg bine
Cei mai multi cetateni (76%) apreciaza ca romanii si maghiarii se inteleg bine intre ei, iar situatiile de dezacord ori conflict sunt o chestiune care vizeaza exclusiv clasa politica. (grafic 8) Mai mult, 83% dintre repondenti cred ca romanii si maghiarii au aceleasi drepturi si privilegii, iar necesitatea unei Legi a minoritatilor nationale nu este unanim impartasita: 43% considera necesara o astfel de lege, iar 54% nu o privesc ca pe o urgenta politica. Nu poate fi ignorata, se sustine in comentariul ce insoteste sondajul, o anumita stare de insatisfactie cu privire la modul in care UDMR reprezinta clasa politica si interesele romanesti in strainatate si, cu deosebire, la nivelul structurilor UE. Faptul ca 80% dintre subiecti declara ca aceasta formatiune politica "sustine in afara tarii mai mult interesele comunitatii maghiare decat interesele Romaniei", denota o atitudine critica din partea populatiei. Este o situatie care, fara a genera consecinte notabile in planul actiunii politice, poate fi insa stimulativa pentru escaladarea discursului nationalist cu aderenta la anumite segmente de electorat.

---

Despre autor: