Juristii acuza abuzurile Legii Spalarii Banilor

Ziarul ZIUA a publicat la sfarsitul saptamanii trecute documente cutremuratoare care demonstreaza ca in Romania functioneaza un stat politienesc. Cetatenilor le sunt monitorizate abuziv tranzactiile financiare, iar Oficiul de Combatere a Spalarii Banilor, altfel o institutie cu caracter preventiv, si-a depasit atributiile, substituindu-se organelor de ancheta abilitate de statul de drept, contrar conventiilor si regulamentelor internationale. ZIUA a semnalat ca acesta institutie, care ar trebui sa aiba un rol pur informativ vizavi de Parchete, realizeaza veritabile rechizitorii, abuzand de date confidentiale de la banci, notariate, societati de investitii etc., pe care procurorii le instrumenteaza fara sa mai verifice sursele de informatie. Practic, orice persoana care a realizat o tranzactie ce depaseste 10.000 de euro (si nu numai), devine un posibil infractor, caruia i se poate deschide dosar penal numai in baza raportului Oficiului.
Anumite prevederi ale legii Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) au nelinistit societatea civila romaneasca. Pana unde poate merge interesul statului, cu organismele sale specializate, atunci cand imixtioneaza viata privata a cetateanului roman, atunci cand sunt invocate actiuni - legale - de prevenire sau combatere a infractionalitatii economico-financiare? Este actuala lege a functionarii ONPSCB una europeana, care protejeaza viata privata a romanului de ingerintele puterilor publice? Legea ONPSCB, care a pus pe jar lumea mediului de afaceri si nu numai, contine acele mecanisme care asigura protectii adecvate impotriva abuzurilor posibil a fi comise de functionarii care intra in posesia unor date confidentiale referitoare la viata privata, sub aspect financiar, economic sau bancar?
Aceasta suita de intrebari si-au pus-o juristii care au dorit sa dezbata pentru ZIUA imixtiunea statului politienesc in viata privata a cetatenilor. O dezbatere publica a acestor chestiuni de interes general este mai mult decat necesara, in contextul creat de ultimele dezvaluiri incendiare, publicate de ziarul ZIUA.
Lege impotriva dreptului la intimitate
Potrivit legii ONPSCB, aceasta institutie trebuie sa fie obligatoriu si automat informata de catre banci, notariate, societati de asigurare, de investitii si credit mutual in legatura cu orice tranzactie care depaseste 10.000 de euro, manverati in forma cash sau prin intermediul transferurilor financiare de cont. O prima consecinta a respectarii acestei prevederi legale este faptul ca ONPSCB ajunge in posesia unor date si fapte care vizeaza viata privata a cetateanului. Mai mult, in baza acestor date si fapte, temutul si necontrolabilul ONPSCB alcatuieste un dosar informativ (de natura economica si financiar-bancara) cu un continut necunoscut cetateanului in cauza.
Pe mainile cui ajung, spre a fi stocate si gestionate informativ, astfel de date si fapte? Cine stabileste indiciile judiciare sau temeiul existentei unor infractiuni de criminalitate economica si finaciara? Granita dintre viata privata si interesul statului (in combaterea infractionalitatii si terorismului) este una extrem de sensibila in legislatia UE, si deriva din texte de lege nationala si comunitara precis definite conceptual, care nu perimit aparitia abuzurilor. Textul de lege romanesc, in actuala sa forma, este unul discutabil sub aspectul protejarii vietii private. Apoi, unde este aceasta confidentialitate, daca documentele in cauza au ajuns in posesia redactiei noastre? Si nu numai. Si alte redactii de cotidiane detin documente asemanatoare.
Incalcarea articolului 8 din Conventia Europeana
Articolul 8 din Conventia Europeana a drepturilor Omului, referitor la faptul ca fiecare cetatean are dreptul de a-i fi respectata viata privata, a fost minimalizat de parlamentarii romani, atunci cand au eleborat Legea de functionare a temutului si discretului ONPSCB. In literatura de specialitate, referitoare la jurisprudenta CEDO, viata privata "este acel loc din existenta fiecaruia in care nimeni nu se poate amesteca fara a fi invitat". "Legislatia UE si jurisprudenta CEDO, pe care Romania trebuie rapid sa le implementeze sau sa le aplice, acopera protectia domeniului personal intern", se sustine intr-o lucrare de referinta a Institutului Roman pentru Drepturile Omului (IRDO). In majoritatea statelor UE, s-au legiferat anumite masuri menite a intari mijloacele de protectie a persoanei amenintata de extinderea informaticii in viata sociala si economica, atentioneaza avocatul Victor Gafiuc, consilier al Baroului, fost procuror, implicat in solutionarea multor procese legate de dreptul la viata privata.
Gestionari de "viata privata"
In ce masura actuala lege a functionarii ONPSCB protejeaza (citam din acelasi art. 8 al Convetiei Europene a Drepturilor Omului) "dreptul de a trai, atat cat doresti, la adapost de priviri indiscrete". Conform legislatiei UE si jurisprudentei CEDO, de viata privata este legata tot ceea ce tine de convingeri morale sau religioase, de sanatatea personala, de viata familiala sau afectiva. "Intr-o anumita masura, insa, viata privata este legata si de viata materiala a cetateanului (cu aspectele sale financiar-bancare etc.). Violarea art. 8 al Conventiei Europene survine atunci cand lipseste o legislatie corespunzatoare, sau cand functioneaza o legislatie nationala vulnerabila, astfel incat pot sa apara anumite abuzuri ale funtionarilor statului", se precizeaza, in literatura de specialitate. Nu trebuie sa se uite in acest context national si european ca, in Romania, ONPSCB este un organism guvernamental, al carui presedinte (director, sef) este numit de puterea executiva. In aceste imprejurari, Guvernul si, implicit, statul devin gestionarii unor dosare infromative care contim date si fapte referitoare la viata materiala a indvidului, parte a vietii private.
Omnipotenta functionarilor statului
Ce calitate profesionala si morala au functionarii OPNSCB, astfel incat acestia sa poata garanta secretizarea dosarului informativ alcatuit de OPNSCB in baza datelor transmise, conform legii, de banci, notari si de societati financiare care opereaza cu elemente referitoare la viata materiala (deci viata privata) a unei persoane asupra careia nu exista nici un indiciu judiciar ca ar fi comis vreo infractiune? Multe asemenea intrebari alarmante pentru societatea civila pot fi puse in acest moment al dezvaluirilor din ziarul ZIUA din care s-a observat omnipotenta functionarilor OPNSCB de a opera cu informatii financiare (de natura informatica, in special). Cum acesti omnipotenti functionari OPNSCB sunt subordonati unui sef de institutie numit de Guvern, apare suspiciunea imixtiunii politicului, de pilda, in activitatea acestei institutii. "O lupta politica se poate duce, dupa cum se vede astazi, si cu dosare informative scurse catre presa sau catre anumite partide sau ONG-uri, prin neglijenta ONPSCB", avertizeaza un expert al Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, care a inceput sa monitorizeze cu maxima atentie activitatea ONPSCB, dupa semnalul din ZIUA. De regula, intr-un stat de drept, informatiile care vizeaza viata privata, dar care sunt uneori in atentia organelor statului sunt gestionate de servicii de informatii specializate prin lege sau de procurori sau judecatori care instrumenteaza astfel de date. In prezent statutul functionarului ONPSCB, considera majoritatea juristilor si expertilor consultati, este unul neclar si trezeste mari suspiciuni opiniei publice, cetateanului cinstit corect, care a tranzactionat printr-o banca sau notariat o suma de bani - cash - mai mare de 10.000 de euro.
Problema dosarului informativ, tratata la CEDO
Problema dosarului informativ, intocmit de catre o institutie a statului unei persoane, "prin memorizarea unor date pe calculator si comunicate altor institutii, prin refuzul de a acorda celui interesat posibilitatea de a le combate" a facut obiectul unui proces la CEDO (hotararea din 26 martie 1987, Camera, seria A, nr. 116). Un astfel de dosar informativ, secret, imposibil de contestat de persoana vizata, a dat mari batai de cap judecatorilor CEDO care au decis ca "legea trebuie sa foloseasca termeni destul de clari, pentru a arata in ce conditii si in ce inprejurari aceasta lege abiliteaza puterea politica sa-si permita un asemenea amestec secret, si virtual periculos, in viata lor privata".
Efectele legislatiei confuze
Hotararile din 25 februarie 1993 (Camera, seria A. nr.256-A, B si C) au vizat prezumtia de nevinovatie a persoanei cu dosar informativ realizat de o institutie a statului. Dosarul CEDO continea justificari ale statului care a vrut sa intervina, in domeniul luptei impotriva evaziunii capitalurilor". In documentele de la CEDO se mai arata ca "statele intampina serioase dificultati, rezultand din intinderea si complexitatea retelelor bancare si a unor circuite financiare, precum si din numeroasele plasamente internationale".
In pofida acestor argumente, CEDO a constatat ca "legislatia in materie nu oferea garantii adecvate si suficiente contra abuzurilor". Iata ca o legislatie confuza, precara, poate genera abuzuri care pericliteaza grav viaaa privata a persoanei, fapt constatat de CEDO care a consemnat ca (citam): "a existat o violare a articolului 8 (opt voturi pentru, unul impotriva)".
Santaj politic, din patru in patru ani
Din patru in patru ani, sefia si chiar componenta Consiliului Director al OPNSCB se pot schimba functie de partidul politic sau coalitia ajunse la putere. Dosarele informative ale institutiei, transmise sau nu autoritatilor judiciare, pot constitui o forma teribila in mainile guvernantilor. Viata privata a unor persoane poate deveni, in acest context , obiect de santaj (politic, familial, profesional etc). O lege necesara, cea a ONPSCB, a fost elaborata si adoptata sub presiunile UE, fiindca si Romania se confrunta cu fenomenul transfrontalier al infractionalitatii financiare, in special cu spalarea de bani. Numai ca textul de lege, redactat de juristii PSD-isti, contine scapari grave care permit ONPSCB sa se transforme intr-un fel de politie politica sau chiar intr-un instrument al statului politienesc, competent a cotrobai in viata privata a persoanei fara a avea mandat special emis in acest sens de un judecator independent, asa cum prevede legislatia UE. Cam acestea ar fi concluziile si constatarile si opiniile unor juristi, cu precizarea ca au existat si voci care au punctat necesitatea functionarii ONPSCB ca oraganism european competent sa actioneze impotriva spalarii banilor. (Silviu ALUPEI)
Peste 100.000 de vizualizari
In data de 26.02.2006, la orele 18.05, articolul "Statul politienesc" fusese vizualizat de 105.483 de cititori, iar cele patru calupuri de documente au fost descarcate dupa cum urmeaza: primul de catre 44.114 persoane; al doilea de catre 20.820 de persoane; al treilea de catre 18.021 de cititori, iar al patrulea de catre 19.238 de persoane.
Prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, expert in apararea drepturilor omului
Numai cu mandat de la un judecator independent
"In mod normal, intr-un stat democratic, accesul la datele stocate ale acestui oficiu ar trebui sa se faca numai cu un mandat dat de un judecator independent. Am semnalat periculozitatea unor prevederi din aceasta lege chiar de la aparitia sa, din 2002, cand am declarat ca se incearca o revenire, in actualitate, a vestitului control comunist, dar aplicat de data aceasta persoanelor fizice sau juridice. Este grav, de exempu, ca un cetatean care vrea sa-si ajute un prieten aflat la ananghie, imprumutandu-l cu o suma mai mare de 10.000 de euro, devine obiectul unei cercetari despre care nu stie nimic pentru a se putea apara. Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului (OADO) a aratat ca bunele intentii se pot transforma intr-un mod de hartuire si santajare a cetatenilor intr-o maniera care nu are nimic cu statul de drept. Mai ales ca ONPSCB nu a probat ca isi intemeiaza activitatea pe competenta unor specialisti reputati, care sa asigure confidentialitatea si sa discearna obiectiv asupra tranzactiilor semnalate de agenti financiari. Dezvaluirile din cotidianul ZIUA, din pacate, nu fac decat sa confirme temerile pe care le-am exprimat, atunci, cand a aparut aceasta lege".
Avocat Victor Gafiuc, consilier Barou
La CEDO s-ar putea constata incalcari ale articolului 8
"Nu este pentru prima data cand ne confruntam cu efectele unei legi imperfecte, desi modele de texte in acest sens au existat in spatiul european in care vrem sa ne integram respectand si viata privata a persoanei care cere discretie asupra averii sale materiale, financiare, bancare etc. Statul si puterea legislativa, puterea executiva au obligatia de a se abtine de la ingerinte care pericliteaza viata privata, cand nu sunt motive constatate de organismele abilitate. O lege europeana ar fi insemnat o definire clara a modului si imprejurarilor in care autoritatile publice pot interveni, justificat, potrivit normelor Conventiei Europene, in viata privata a persoanei. Ma tem ca la CEDO se va putea constata, in cazul unor actiuni la Strasbourg, ca in Romania exista victime ale incalcarii art.8 din Conventia Europeana, cauzate, dupa cum a observat si ziarul ZIUA, de lipsa unei legislatii corespunzatoare in materie de combaterea spalarii banilor".
Prof. univ. dr. Corneliu Turianu
O palma data institutiei bancare
"Cred ca secretul bancar o sa dispara prin astfel de actiuni, care constituie o palma data institutiei bancare. Lumea nu se va duce la banci ca sa-si depuna economiile, ci le va ascunde la saltea. Astfel de date si informatii se pot strange doar daca exista indicii sau probe credibile ca s-ar fi comis infractiuni. Nu se pot lua date de la o banca sub nici un chip, fara aprobarea unui judecator. Legislatia UE arata ca numai un judecator poate interveni in viata privata a cuiva. Romania si-a insusit, spre aplicare, aceste normative inca din 1994, cand a semnat Tratatul de aderare".
Judecator Angela Harastasanu, membru CSM
Verificarile le pot face numai organele penale
"Ca magistrat, pot sa va spun ca trebuie aplicata legea asa cum este ea. Nu trebuie uitat faptul ca practica si jurisprudenta CEDO prevad a se lua in calcul un echilibru intre interesul persoanei si interesul general. Atunci cand este major interesul general, cand acesta este pus in pericol, o astfel de ingerinta in viata privata este totusi posibila. Dar verificarea legalitatii veniturilor si a unor astfel de operatiuni financiare le pot face numai organele penale".
Procuror dr. Constantin Sima, sef serviciu la Parchetul General
Actuala lege ar trebui imbunatatita
"Din pacate actuala functionare a ONPSCB ii favorizeaza pe cei care tranzactioneaza sume ce frizeaza infractionalitatea economico-financiara, dar se face exces de zel cu persoanele ce au vehiculat sume mici. Pe de alta parte, in multe tari din UE si in SUA sunt controlate tranzactii chiar mai mici (de la 5000 de euro sau dolari in sus). Pentru astfel de actiuni trebuie sa existe anumite mecanisme, prevazute de lege, care sa previna posibilele abuzuri impotriva vietii private, referitor la sursele de venituri ale cetatenilor. Consider ca actuala lege ar trebui imbunatatita".
Avocat Corina Dodoiu, Baroul Vrancea
Va genera procese la CEDO
"Ingerintele arbitrare ale puterilor publice in viata privata a unei persoane, care face tranzactii financiare normale intr-o economie de piata, este un fapt grav care va genera cu siguranta nenumarate procese la CEDO. Legea trebuie ajustata imediat, altfel se pune in pericol functionarea statului de drept care in Europa nu-i totuna cu statul politienesc".
Aurelian Pavelescu, avocat si deputat
Un fapt deosebit de grav
"Amestecul in viata privata a persoanei este un fapt deosebit de grav. Oficiul pentru Spalarea Banilor are un rol informativ. Acest organism instiinteaza Parchetul de o posibila infractiune numai daca are indicii temeinice ca ar putea exista o infractiune financiara. Dar numai Parchetul este cel care declanseaza ancheta si numai procurorul poate cere apoi bancilor date despre traseul banilor in cutare tranzactie, dupa ce a deschis un dosar de urmarire penala. Parchetul este cel care deruleaza si definitiveaza, daca este cazul, ancheta. Procurorul este cel care face audierile, si nu niste angajati ai Oficiului, cum aud ca se mai petrec lucrurile..."

---

Despre autor: