Factura la intretinere si securitatea nationala

"Energia trebuie privita ca un serviciu esential si vital in societatea noastra in care demnitatea umana trebuie sa primeze asupra productiei economice"
Raport EMCEF, februarie 2006
In dezbaterea privind securitatea nationala, in masura in care acceptam principiul mondializarii si al aparitiei neancetate de noi tipuri de riscuri si amenintari, problema securitatii energetice trebuie sa beneficieze de un capitol aparte, tratata ca o prioritate absoluta. Aceasta urgenta se simte acum in toate dezbaterile organizate in forumurile europene si mondiale, considerandu-se ca lipsa unui raspuns corect si a unei viziuni de ansamblu, pe plan national, continental si international, poate sa reprezinte una dintre cele mai grave amenintari ale viitorului. Semnalul este limpede: "contextul mondial actual este caracterizat prin incertitudine, mai ales in ce priveste petrolul, ceea ce ar putea duce la intreruperea aprovizionarii sau la aparitia unor preturi imposibil se suportat...tensiunile geo-politice privind petrolul si gazele naturale raman puternice si este de prevazut ca se vor intensifica, atat in ce priveste productia cat si transportul... recentul exemplu al aprovizionarii cu gaze din Rusia catre Europa, prin Ucraina, a demonstrat limpede actuala fragilitate geo-politica". Am citat dintr-un foarte recent studiu, discutat cu doua zile in urma la Bruxelles cu ocazia reuniunii Comitetului Director al Federatiei europene a sindicatelor din domeniul minier, al industriei chimice si energiei (EMCEF).
Europa este acum dependenta de importurile energetice in proportie de 50%, iar previziunile arata ca, daca tendinta actuala nu se va schimba, la nivelul anului 2020 dependenta fata de importuri (in principal din Federatia Rusa) va creste pana la 70%, ceea ce reprezinta deja o problema de supravietuire. Si asta in perspectiva certa a epuizarii rezervelor mondiale, caci studiul precizeaza ca mai avem petrol pentru 40 de ani, gaze naturale pentru 60 de ani si carbune pentru 400 de ani. Iar nervozitatea evidenta a pietelor (dar si a decidentilor politici) este alimentata si de insecuritatea in crestere din Orientul Apropiat, ceea ce ar putea afecta dramatic, intr-un timp extrem de scurt, zone largi de extractie, conductele de transport, instalatiile de prelucrare si terminalele strategice. Context in care "datorita nivelului precar al resurselor, preturile nu vor putea avea decat o tendinta ascendenta... iar cererea pentru petrol, impulsionata de cresterea economica puternica a unor tari ca India, China sau Brazilia, a atins inca de acum 3 ani limita maxima a ofertei".
Ce propun sindicatele europene? Aici lucrurile sunt deja extrem de interesante, mai ales pentru o piata ca a noastra, unde ideea de baza este privatizarea cat mai urgenta a marilor operatori din domeniul energetic. Documentul citat afirma ca "o politica de control a energiei face ca interventia statului sa fie esentiala, deoarece numai el este capabil sa actioneze in numele interesului general... autoritatile, prin intermediul companiilor pe care le controleaza, ar trebui sa integreze criteriile de eficienta energetica in cadrul politicilor lor". Ca un exemplu de ceea ce a produs liberalizarea pietelor de energie este dat exemplul productiei de electricitate unde s-a produs o crestere cu 55% a pretului pe KWh intre 2001 si 2005, ceea ce a avut drept consecinta aparitia unei foarte puternice tentatii de relocare a unor capacitati industriale spre alte piete unde preturile sunt controlate de stat. Mai mult chiar, apare si posibilitatea unui "dumping energetic" extrem de usor de realizat de catre unele tari "de la periferia Europei", exemplul citat fiind Ucraina. Sindicatele europene merg si mai departe, cerand aparitia unei instante unice independente care sa preia problema energiei europene, a unei agentii publice europene pentru gestionarea stocurilor, armonizarea fiscalitatii pentru produsele petroliere pe piata europeana, adoptarea unui sistem unic european de rafinare, dezindexarea pretului gazelor de cel al petrolului si dolarului.
Cum se integreaza Romania in aceasta dezbatere? Strategia nationala este cea care trebuie sa dea raspunsuri concrete in acest sens, dupa o dezbatere pe model european in care sa fie implicate, daca asa ceva este posibil la noi, toate partile interesate. Avem nevoie de o viziune corecta si articulata in functie de cerintele reale ale economiei nationale, dar si in raport cu factorul de risc real pe care-l reprezinta puterea de suportabilitate a populatiei. Nu stiu daca facturile de intretinere au fost vreodata integrate in vreo discutie asupra securitatii nationale, dar in Romania de azi ar fi foarte util sa fie demarata o asemenea dezbatere. Acum, cat mai curand, pana cand tema nu se va impune ca atare in regim de urgenta, asta daca nu, deja, lucrurile stau chiar asa. Marturie orasele deconectate de la sistemul de termoficare... Desigur, mai trebuie dat si proiectia nationala privind conectarea noastra la viitoarele proiecte trans-europene, dar nu la nivel de intentii si declaratii politice, ci la cel real, al discutiilor si negocierilor acum in curs pe piata europeana. Cat de lung este insa drumul de la teoria securitatii nationale la practica vizand asigurarea securitatii nivelului de viata al cetateanului roman chemat electoral, daca va mai amintiti, "traiti bine"?

---

Despre autor: