Valoarea transferurilor curente de valuta din strainatate a atins anul trecut 4,14 miliarde de euro, din care sumele aduse in tara prin alte canale decat cele financiar-bancare reprezinta aproximativ 40%, potrivit estimarilor BNR. "Metodologia de cal
Valoarea transferurilor curente de valuta din strainatate a atins anul trecut 4,14 miliarde de euro, din care sumele aduse in tara prin alte canale decat cele financiar-bancare reprezinta aproximativ 40%, potrivit estimarilor BNR. "Metodologia de calcul include inca din 2003 si unele estimari, pornind de la sondaje realizate de companiile specializate in transfer de bani, privind intrarile cu sacosa, si de la sumele vandute de populatie la casele de schimb, care s-au ridicat anul trecut la aproape 9 miliarde de euro", a declarat directorul Directiei Statistica din BNR, Marian Mustareata, in cadrul seminarului "Transferurile private si impactul lor asupra economiei romanesti", organizat de BNR si Grupul de Economie Aplicata (GEA). Oficialii BNR admit ca transferurile romanilor care lucreaza in strainatate au acoperit o parte din deficitul de cont curent insa, pe de alta parte, si acesti bani alimenteaza importurile. La randul sau, economistul sef al BNR, Valentin Lazea, a aratat ca erorile si omisiunile din balanta de plati indica pentru anul trecut intrari nete de aproape 1,5 miliarde de euro, pe care banca centrala nu stie inca la ce categorie sa le includa. Din practica anilor precedenti, o mare parte din aceste sume reprezinta tot transferuri curente. Potrivit datelor statistice, ponderea covarsitoare din transferurile curente o reprezinta transferurile private, in care sunt incluse sumele de bani trimise de lucratorii romani din strainatate, rude, cunostinte, precum si donatii si sponsorizari. Transferurile curente au reprezentat anul trecut 5,6% din PIB, acoperind 18,5% din exporturi, 12,9% din importuri si 95,4% din investitiile straine directe. Directorul GEA, Liviu Voinea, a aratat ca deficitul de cont curent de anul trecut s-ar fi ridicat la 14,6% din PIB, daca nu se luau in calcul remiterile din strainatate. Din totalul persoanelor aflate la munca in afara tarii, aproximativ doua milioane, 50,8% provin din mediul rural si 21,5% din micile orase. Din numarul de muncitori romani plecati in strainatate, 41% sunt din zona Moldovei, iar Bucurestiul se plaseaza la limita inferioara, cu o pondere de 2,4%.
Potrivit lui Valentin Lazea, numarul de muncitori romani care lucreaza in strainatate nu va creste semnificativ dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, intrucat migratia s-a petrecut deja dupa eliminarea vizelor. Mai mult, oficialul bancii centrale se asteapta, pentru perioada urmatoare, ca un numar tot mai mare de romani sa revina in tara, avand in vedere statutul lor social mai scazut in strainatate si potentialul de crestere oferit de economia romaneasca si, implicit, a veniturilor.
Despre autor:
