Nu vom sti cat de serioasa, de ampla si de inflexibila este actuala "campanie" anticoruptie inainte de a vedea consecintele, adica dosare finalizate de procurorii DNA, avansate instantelor si ajunse la pronuntarea sentintelor. Pana atunci, pe masura
Nu vom sti cat de serioasa, de ampla si de inflexibila este actuala "campanie" anticoruptie inainte de a vedea consecintele, adica dosare finalizate de procurorii DNA, avansate instantelor si ajunse la pronuntarea sentintelor. Pana atunci, pe masura ce anchetele se extind asupra tot mai multor figuri publice, fosti sau actuali demnitari si oameni de afaceri proeminenti, cu sau fara investitii in petrol sau in fotbal, oricum ultramediatici, cateva chestiuni de principiu raman neclare.
Intai si intai, cine-i ancheteaza si-i judeca pe corupti?!
Avem mai multe ipoteze. In ce priveste fostul Parchet National Anticoruptie, metamorfozat in Departament..., iar acum in Directie..., s-ar zice ca, de cateva luni incoace, lucreaza constiincios si corect, sub impulsul noului sef, Daniel Morar, caruia la instalare exact asta i s-a solicitat: ca DNA "sa-si faca treaba". (In paranteza fie spus si contrar speculatiilor ingrijorate, solutia de organizare gasita pentru ca noul statut al institutiei sa fie adoptat de Legislativ, dupa respingerea Ordonantei de guvern initiale, pare foarte rezonabila: partidele parlamentare, inclusiv cele de opozitie, au acceptat, in urma consultarilor de la Cotroceni, ca Directia... sa functioneze in interiorul Parchetului General, deci aparent subordonata acestuia, insa ca structura practic autonoma, "ordonatoare secundara de credit", deci dispunand de bugetul sau fara interventia "ordonatorului principal".) Exista - da! - o presiune politica, si anume insasi solicitarea de relansare a "luptei anticoruptie". Poate ca sunt - cum sa nu fie?! - si presiuni, influente, interese, adica jocuri de culise. Nemaivorbind de faptul ca nu se vor fi transformat chiar toti procurorii DNA in cavaleri imaculati ai dreptatii, uitandu-si intr-o clipita legaturile, relatiile, complicitatile! Si totusi, destule alte argumente sprijina ideea ca avem de-a face cu o "campanie" autentica, nemimata, asumata ca atare, ca urgenta numarul 1 a integrarii in Uniunea Europeana si - in fond - a progresului tarii: sunt anchetati politicieni din mai toate "taberele", intra treptat in vizor domenii intregi, deci "lupta impotriva coruptiei" pare sistematica s.a.m.d.
In etapa urmatoare anchetei DNA, dosarele ajung in tribunale. Or, judecatorii, aceiasi ca pana ieri, alaltaieri, ca inainte de relansarea "luptei impotriva coruptiei", pe deasupra si inamovibili, isi pot vedea de interesele lor, pot incetini sau bloca desfasurarea proceselor, pot raspunde la vechile comenzi politice. Cele mai mari suspiciuni le ridica nenumaratele, repetatele, parca-eternele "erori de procedura". Comise intamplator, neintentionat, din ingenuitate ori din incompetenta?! Sau pentru a le servi inculpatilor, ai caror avocati indica fara gres hibele procedurale si obtin punerea in libertate, noi termene de judecata, amanarea sine die a pronuntarilor?!
Sigur ca a presupune ca totul se petrece in buna intelegere intre - pe de o parte - unii procurori si judecatori si - pe de alta - puternicii si prosperii "invinuiti", nume grele, ultrasonore, inseamna a face proces de intentie. Dar problema de principiu ramane: cine-i judeca pe corupti?
In fine, ar fi oarecari probleme si cu coruptia insasi! DNA strange probatorii intr-o serie de cazuri, vor mai aparea - cu siguranta - si altele, insa pana unde se poate merge?! In fata conducerii Ministerului de Interne, presedintele Traian Basescu cerea, in urma cu doua saptamani, sa fie luate la bani marunti toate documentele guvernamentale din ultimul deceniu si jumatate. Intr-adevar, gratie lor, multi au profitat de facilitati nejustificate (scutiri de datorii la bugetul de stat, de taxe de import etc.), adica suspecte de intelegeri care cad in zona coruptiei, a mitei, a traficului de influenta. Doar ca... ordonantele si hotararile in cauza, odata adoptate de Executiv si validate de Legislativ, au capatat la vremea lor putere de lege, transformand - altfel spus - ilegitimul in legitim! Acoperite administrativ, asumate de "alesii poporului", aranjamentele mafiote de acest tip au fost "albite", intr-o maniera asemanatoare cu "spalarea banilor": se depun sume "negre" intr-un cont bancar din care sunt apoi scoase "spalate", cu acte in regula. Singura posibilitate corecta, inatacabila intr-un stat de drept, e constatarea irefutabila a unor fraude: bani ori alte cadouri primite de politicieni contra servicii, numiri in functii contra cost si altele asemenea, documentate ca atare, traduse in probatorii. Altfel, incriminarea reatroactiva a unor aranjamente "spalate" prin legalizare parlamentara ar fi periculoasa, de-a dreptul nociva pentru democratie. Constructia ei progresiva se face cu imperfectiuni care se corecteaza din mers, in prezent, pentru viitor, nu in trecut, care nu mai poate fi "rescris" decat in contrautopiile orwelliene.
Concluzie nu foarte incurajatoare: vasazica, in multe, atat de multe cazuri, coruptia din Romania postdecembrista se poate dovedi - vai! - ... legala!...

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.