In legatura cu articolele aparute in ultima vreme intr-un cotidian bucurestean privitor la viata interna a Academiei Romane, la proiectele, investitiile si la actiunea de recuperare si gestionare a bunurilor materiale ale Academiei Romane, serviciul
In legatura cu articolele aparute in ultima vreme intr-un cotidian bucurestean privitor la viata interna a Academiei Romane, la proiectele, investitiile si la actiunea de recuperare si gestionare a bunurilor materiale ale Academiei Romane, serviciul de presa este imputernicit sa faca urmatoarele precizari:
1. Actiunea de identificare si recuperare a bunurilor materiale si spirituale detinute de Academia Romana si confiscate in chip abuziv de regimul comunist este coordonata de o comisie compusa din specialisti din interiorul si din afara Academiei si condusa de doi membri ai Academiei Romane. Comisia a prezentat in mai multe randuri Prezidiului Academiei Romane rezultatele demersurilor sale si o va face, si de aici inainte, ori de cate ori va fi necesar. Prezidiul Academiei Romane a aprobat in unanimitate in sedinta din 9 februarie a.c. propunerile facute de Comisie in ceea ce priveste proiectele de tranzactie si contractele de arendare a terenurilor sale.
2. Prezidiul Academiei Romane a examinat situatia imobilului de la Otopeni (Clubul seniorilor), construit de catre Fundatia Elias, si, dupa ce a ascultat raportul prezentat de Directorul general al Fundatiei, a ajuns la concluzia ca lucrarile de proiectare si de constructie au respectat legile in vigoare. Fundatia Elias este o fundatie privata si poate sa-si desemneze, pe baza de selectie, actorii cu care lucreaza. Pentru a fi mai sigura, a propus, totusi, o licitatie condusa de un vicepresedinte al Academiei Romane (inginer). Speculatiile aparute in presa se dovedesc a fi neintemeiate.
3. Prezidiul Academiei Romane a ascultat si a aprobat explicatiile date de conducerea Institutului National de Cercetari Economice referitor la statutul editurii "Expert" si al publicatiilor pe care le coordoneaza sau cu care colaboreaza. Aceste relatii sunt din punct de vedere juridic corecte si nu aduc atingere, in nici un fel, prestigiului si misiunii intelectuale a Academiei Romane.
4. In adunarea generala din 22 decembrie 2005, Academia Romana a luat in discutie propunerile de modificare a Statutului Academiei Romane, propuneri facute de o comisie aprobata de Prezidiul Academiei Romane. Adunarea generala a aprobat cu 102 voturi pentru si 3 voturi contra noul Statut care prevede, intre altele, renuntarea la clauza care limita, pana acum, intrarea in Academia Romana pana la varsta de 65 de ani si interzicea celor care depasesc 71 de ani posibilitatea de a candida pentru o functie de conducere in Academia Romana. Statutul actual elimina, in genere, discriminariile de varsta.
5. Adunarea generala a hotarat prin vot (si a consemnat, ca atare, in Statutul Academiei Romane), ca alegerile Presedintelui Academiei Romane sa se faca, de aici inainte, la o data fixa: 4 aprilie, ziua nationala a Academiei Romane. tinand seama ca la 4 aprilie a.c. se implinesc 140 de ani de la fondarea Academiei Romane, Adunarea generala a hotarat ca si in acest an alegerea Presedintelui, a vicepresedintilor si a secretarului general care trebuia sa aiba loc in februarie si martie 2006 sa fie amanata pentru 4-5 aprilie 2006 (pentru presedinte) si, in termenii prevazuti de statut, pentru ceilalti membri din conducerea Academiei Romane. In felul acesta, actuala conducere este imputernicita sa pregateasca aniversarea de la 4 aprilie 2006 si, totodata, sa ia masurile necesare pentru ca alegerea noii echipe care va conduce timp de patru ani Academia Romana sa se desfasoare in spiritul democratiei academice, cu respectarea stricta a prevederilor din Statutul Academiei Romane.
6. Prezidiul Academiei Romane a acceptat propunerea ca, la 3 aprilie 2006, sa aiba loc o sesiune solemna comuna a Academiei Romane si a Institutului Frantei dedicata relatiilor stiintifice si culturale dintre cele doua tari, marcand astfel anul francofoniei si colaborarea dintre cele doua Academii. Amintim cu acest prilej ca primul membru de onoare din strainatate al Academiei Romane, ales in 1869, este un francez: Edgar Quinet.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.