Joc periculos pentru Romania

Emanoil Gojdu si-a lasat averea - cea mai mare avere personala din Ungaria secolului al XIX lea - pentru educarea romanilor ortodocsi, insa opozitia Budapestei fata de aplicarea tratului de la Trianon a blocat punerea in aplicare a testamentului Gojdu.
Tratatul de la Trianon a reglementat clar chestiunea fundatiilor din fostul Imperiu Austro-ungar la art 249 alineatul 6: "Legatele donatiunile, bursele, fundatiunile de orice fel, infiintate in fostul regat al Ungariei si destinat supusilor acestuia vor fi puse de Ungaria la dispozitia Puterii aliate sau asociate ai carei supusi sunt in prezent zisele persoane sau vor deveni supusi in temeiul prezentului tratat sau a tratatelor incheiate in vederea regularii afacerilor actuale, in starea in care se gaseau acele fundatiuni la data de 28 iulie 1914, tinandu-se seama de platile facute in mod regulat pentru scopul fundatiunii". Practic Tratatul de la Trianon transforma Fundatia Gojdu - impreuna cu toate bunurile sale - in subiect de drept al statului roman.
Opozitia Budapestei fata de Tratatul de la Trianon a dus la blocarea recuperarii bunurilor Gojdu. Fundatia infiintata de patriotul roman si-a mutat sediul de la Budapesta la Sibiu si si-a continuat activitatea pe toata durata perioadei interbelice.
Budapesta cedeaza de forma
Dupa negocieri de durata, in anul 1937, Romania si Ungaria au incheiat o conventie de retrocedare a bunurilor Gojdu, conventie ratificata de Parlamentul de la Bucuresti in anul 1938, iar de legislativul de la Budapesta abia in anul 1940. Cel de-al doilea razboi mondial a impiedicat punerea in aplicare a Conventiei romano-ungare din 1937, iar navala comunismului peste Europa de Est a blocat activitatea fundatiilor.
Conform Conventiei din 1937, bunurile care trebuiau cedate Fundatiei Gojdu erau compuse din trei cladiri in centrul Budapestei - printre care si Curtile Gojdu - un ansamblu de cladiri impresionant.
In afara de aceste cladiri, sumele de bani datorate de statul ungar Fundatiei Gojdu - recunoscute prin Conventia din 1937 - se ridicau la suma de 680.397 pengo (moneda maghiara in perioada interbelica), echivalentul a circa 180 kilograme aur - conform cursului oficial al monedei ungare de la acea data.
Ungaria si Romania, eliberate de sovietici
In anul 1953 guvernele de la Budapesta si Bucuresti - aflate sub comanda directa a Moscovei, semneaza un acord prin care "Partile declara stinse in mod reciproc acele drepturi, creante si pretentiuni care exista fata de partea cealalta pe baza conventiilor sau intelegerilor incheiate inaintea eliberarii celor doua tari de catre Armata Sovietica".
Pozitia oficiala a Budapestei in ceea ce priveste mostenirea Gojdu se bazeaza in prezent pe acest Acord din 1953 - in ciuda faptului ca acordul se refera exclusiv la bunuri in proprietatea statelor si nu la bunurile unor fundatii private. Legandu-se de Acordul din 1953, Budapesta lasa impresia ca in continuare se simte eliberata de Armata Sovietica. Iar pozitia actuala a diplomatiei romane - care se teme de Acordul din 1953 - pare sa lase deoparte faptul ca Romania nu a fost niciodata eliberata de Armata Sovietica.
Guvernul de la Budapesta a nationalizat bunurile Fundatiei Gojdu in anul 1952 - incalcand astfel chiar propria legislatie care prevedea expres ca nu vor fi nationalizate bunurile fundatiilor. Prin nationalizare, cladirile Gojdu au devenit proprietatea primariei din Budapesta, care in anul 2004 le-a vandut unei firme private care a demarat pregatirile pentru transformarea lor in spatii comerciale.
Ce vrea Guvernul Tariceanu
In prezent, Guvernul Tariceanu promoveaza prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe un acord de reglementare a mostenirii Gojdu, semnat la 20 octombrie 2005.
Prin acest acord este infiintata "Fundatia Publica Romano-Ungara Gojdu" cu sediul la Budapesta. Sediul acestei noi fundatii urmeaza sa fie in cladirile Gojdu din Budapesta - iar contributia pentru cumpararea acestor imobile va fi asigurata pe baze paritare de catre Ungaria si Romania. Noua fundatie Gojdu urmeaza sa se supuna legislatiei ungare. Obiectul de activitate al noii fundatii va fi acordarea de burse, organizarea de programe de schimburi, organizarea de expozitii permanente si temporare, organizarea de programe stiintifice si conferinte.
Sminteala diplomatica
Prin punerea in aplicare a acestui acord Romania nu va face altceva decat sa anuleze Conventia din 1937. Actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu nu face altceva decat sa recunoasca de facto nationalizarea maghiara din 1952. Conventia din 1937 este singurul instrument juridic care poate permite Fundatie Gojdu de la Sibiu sa-si recupereze bunurile ramase in Ungaria - nu doar cladirile, ci si sumele de bani datorate - sume a caror valoare mentionata expres in Conventia din 1937 trebuie reactualizata la o valoare actuala, luandu-se in calcul si dobanzile pentru perioada 1937-2006.
Recunoasterea de catre statul roman a nationalizarii maghiare lasa Fundatia Gojdu singura in fata justitiei de la Budapesta - unde nu exista nici o legislatie pentru retrocedarea bunurilor detinute de fundatiile private. Tratand chestiunea mostenirii Gojdu ca pe o problema intre state si nu ca pe o chestiune a unei fundatii private, Guvernul de la Bucuresti se inscrie pe linia dorita de diplomatia maghiara si anume transpunerea chestiunii Gojdu in cadrul Acordului din 1953, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor in viitor.
Incalecarea Fundatiilor
In prezent Fundatia Gojdu si-a reluat activitatea la Sibiu prin Sentinta 608/1996 a Tribunalului Sibiu. Caracterul de continuatoare a vechii Fundatii este continut in statutul actualului asezamant, aprobat prin sentinta judecatoreasca mai sus mentionata.
Pozitia Ministerului Afacerilor Externe fata de actuala Fundatie Gojdu este cel putin ambigua, conform cu materialul documentar prezentat de secretarul de Stat Leustean in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. In acest dosar MAE afirma ca "incepand cu anul 1996, incepe sa functioneze la Sibiu Fundatia Gojdu, autodeclarata continuatoare a Fundatiei Gojdu din perioada interbelica". Daca intr-un loc considera noua Fundatie Gojdu "autodeclarata" - mai la vale MAE arata ca "Testamentul lui Emanuil Gojdu continua sa ramana un act juridic valabil. Activitatea noii Fundatii nu incalca prevederile testamentare. Este important sa se distinga cu acuratete intre sferele de activitate ale celor doua persoane juridice distincte. Aplicarea in litera si spiritul sau a testamentului lui Emanuil Gojdu revine, conform prevederilor statutare, Fundatiei Gojdu de la Sibiu care isi va continua, ca si pana acum activitatea". Ramane de vazut cum isi va continua Fundatia Gojdu activitatea in conditiile in care acordul semnat in 2005 de ministrul Ungureanu ii rapeste posibilitatile de a-si revendica patrimoniul confiscat de Budapesta.
MAE mai sustine in materialul inmanat deputatilor ca "Fundatia Gojdu de la Sibiu a sprijinit si sprijina crearea Fundatiei Publice Romano-Ungare Gojdu" asta in ciuda declaratiei lui Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului: "Noi nu putem abandona un drept pe care-l avem si pe care-l nu-l avem noi, ci il are natiunea romana si mai ales ortodocsii din toata Transilvania, din Banat, din Ardeal si din Ungaria. Nu stim ce solutie sa va oferim noi, ci noi doar va rugam in asa fel sa fie conceputa aceasta relatie incat sa nu se suprapuna o alta fundatie peste fundatia existenta. In momentul in care apare alta fundatie, aceasta fundatie care se numeste <<romano-ungara>> e publica, nu poate dovedi ca are doar ortodocsi, pentru ca, se mentioneaza in testament, nici macar ortodocsii sarbi, sa nu se bucure decat numai romanii".
Bani alocati in lipsa ratificarii
Statul roman a alocat deja 500.000 de euro pentru Fundatia publica romano-ungara Emanuil Gojdu, desi acordul semnat anul trecut nu a fost inca ratificat de Parlament. Potrivit deputatilor George Baesu si Aurelian Pavelescu, secretarul de stat de la MAE, Lucian Leustean, prezent la Comisia Juridica, pentru a lamuri problema fundatiei publice romano-ungare Emanuil Gojdu, a afirmat ca Guvernul a alocat deja 500.000 de euro din bugetul pe 2005 pentru a administra bunuri care nu-i apartin. Deputatul PSD George Baesu ne-a declarat ca l-a intrebat ieri pe secretarul de stat Leustean care sunt efectele pe care le-a avut deja ordonanta privind Fundatia Gojdu. "Reprezentantul MAE a declarat ca, anul trecut, de la bugetul de stat, s-au acordat 500.000 de euro pentru proiect, bani ce se afla acum in contul Ambasadei Romaniei la Budapesta. Dupa declansarea scandalului, nu s-a mai cheltuit nici un euro, urmand ca, in cazul in care ordonanta nu va obtine aprobarea Parlamentului, suma sa fie inapoiata. De asemenea, potrivit declaratiilor secretarului de stat Leustean, partea ungara a pus la dispozitie tot 500.000 de euro", a mai spus George Baesu.
Deputatii din Comisia juridica au amanat, miercuri, votul pe proiectul de lege privind aprobarea OUG nr 183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu". Dupa mai bine de trei ore de discutii, in prezenta mitropolitului Ardealului, Laurentiu Streza, si a secretarului de stat in Ministerul Afacerilor Externe Lucian Leustean, deputatii juristi au decis sa-si exprime votul pe proiectul de lege in data de 21 februarie, pana atunci urmand ca punctele de vedere divergente ale reprezentantilor PD, PNL, PC si UDMR sa fie armonizate in cadrul coalitiei de guvernare. Presedintele Comisiei juridice, Sergiu Andon a atras atentia ca proiectul trebuie votat cel tarziu martea viitoare, astfel incat sa nu intre in procedura de aprobare tacita, termenul pentru depunerea raportului fiind deja depasit.
Aurelian Pavelescu: Acordul Gojdu este o inselatorie
"Este vorba de o inselatorie realizata de Guvernul Romaniei si de Guvernul Ungariei impotriva intereselor romanilor ortodocsi. Aceasta consta in anularea acordului din 1937, ca o consecinta a acordului semnat de premierul Tariceanu in 2005. Am suspiciuni ca ar putea exista fapte de coruptie care au influentat in mod determinant semnarea acordului din 2005. Exista indicii care au aparut in urma unor investigatii jurnalistice realizate in ultimul timp. Toata afacerea Gojdu este o problema de bani, foarte multi bani - de ordinul miliardelor de euro, sume de bani si valori de care urmeaza sa fie deposedata fundatia legitima Gojdu in favoarea Ungariei. Daca ordonanta de urgenta se ratifica se creeaza premisele unui conflict intre Biserica si Stat - Biserica urmand sa dea in judecata chiar Statul roman pentru recuperarea mostenirii Gojdu de la acesta. Este inacceptabil ca Statul roman sa plateasca bani de la buget - la care contribuie in cea mai mare parte romani ortodocsi - tocmai in scopul deposedarii romanilor ortodocsi de beneficiile testamentului Gojdu.
Desi am dreptul sa detin copii ale discutiilor din Comisia Juridica si am facut cerere in acest sens catre Secretariatul General al Camerei - presedintele Comisiei Juridice, Sergiu Andon mi-a blocat acest drept. Practic Sergiu Andon obstructioneaza dezbaterea publica pe marginea chestiunii Gojdu, acoperind actiunile Guvernului. Secretarul de Stat Leustean a facut afirmatii grave in cursul audierii de ieri din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor". (G.D.)
Romanii din fostul Imperiu Austro-ungar protesteaza
Romanii din Bucovina de nord si Valea Timocului - indrituiti sa beneficieze de mostenirea Gojdu protesteaza fata de intentia Guvernului Romaniei de a forta ratificarea acordului semnat cu Guvernul Ungariei in octombrie 2005.
Astfel, Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, organizatii ale societatii civile din Romania si asociatii culturale ale romanilor din Iugoslavia si Ungaria solicita: "Guvernul ungar sa treaca imediat la adoptarea unui act normativ pentru recunoasterea si restituirea bunurilor Fundatiei <<Emanuil Gojdu>> aflate la Budapesta catre beneficiarii lor de drept, bunuri preluate in mod abuziv de statul maghiar. De asemenea, Parlamentul ungar sa adopte masurile legislative si executive necesare privind reglementarea reprezentarii parlamentare a romanilor din Ungaria, ca o conditie sine qua non a dreptului la exprimare decizionala a minoritatii romane intr-un stat democratic, in maniera in care Romania a rezolvat aceasta problema. Parlamentul European si Comisia Europeana, in conformitate cu rezolutia A5-0259 2001, sa ia act de existenta unor practici discriminatorii fata de unele biserici minoritare din Ungaria, procedand, daca se va considera ca este cazul, la monitorizarea situatiei minoritatilor si a institutiilor fundamentale ale acestora din Ungaria (Biserica, scoala, reprezentare minoritara in institutiile statului)". Solicitarea de mai sus este semnata de Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, P.S. Episcop Sofronie Drincec; Fundatia "Emanuil Gojdu" Sibiu Pr. Lector Dr. Aurel Pavel; Asociatia ASTRA, Prof. Univ. Dr. Dumitru Acu; Comunitatea Romanilor din Iugoslavia, Ion Cizmas; Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Dr. Ioan Ciotea; Liga Cultural-Crestina "Andrei Saguna" Sfantu Gheorghe, Av. Ioan Solomon; Liga Tineretului Crestin-Ortodox Sfantu Gheorghe, Prof. Violeta Patrunjel; Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Av. Laurentiu Plaesu.
"Pentru ca au facut parte din Austro-Ungaria, romanii bucovineni pot sa-si recapete drepturile asupra bunurilor mostenirii Gojdu. Si astazi Curtile Gojdu constituie subiect de scandal. Dar nu despre cladiri este vorba. Daca am revendica imobile, atunci statul ucrainean ar trebui sa ne inapoieze nu numai cladirile societatilor culturale, ci mai toate imobilele din Cernauti, care au avut proprietari romani. Noi vrem sa stim cum ne poate ajuta Romania, cum ne poate ajuta Consiliul Europei, Uniunea Europeana, Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg sau Tribunalul International pentru ca banii Fundatiei Gojdu sa poata fi restituti catre proprietarii legitimi" - ne scrie de la Cernauti medicul Ioan Cretu, dovedind astfel interesul romanilor de pretutindeni fata de situatia in care se gaseste in prezent mostenirea Gojdu. (G.D.)

---

Despre autor: