Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nu au reusit sa cada de acord asupra pachetului de legi privind siguranta nationala si asupra variantei finale a Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei.
Chiar daca ieri, CSAT ar fi
Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nu au reusit sa cada de acord asupra pachetului de legi privind siguranta nationala si asupra variantei finale a Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei.
Chiar daca ieri, CSAT ar fi trebuit sa-si dea avizul final asupra acestor proiecte de legi, membrii CSAT, apartinand PNL, in frunte cu premierul Tariceanu, au intrat in conflict deschis cu membrii PD care fac parte din CSAT si care sustin variantele agreate de Basescu si elaborate de experti din toate institutiile sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala sub coordonarea Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale.
PNL lucreaza la propria varianta privind sistemul legislativ care se refera la functionarea CSAT, a Comunitatii Nationale de Informatii si a legilor privind siguranta nationala. Deoarece toate hotararile in CSAT se iau prin consens si pentru a nu fi pus intr-o situatie ridicola, avand in vedere discutiile in contradictoriu intre membrii CSAT, presedintele Basescu a decis sa amane cu 30 de zile discutarea proiectului privind Strategia de Securitate Nationala si cu 60 de zile pachetul de legi privind siguranta nationala.
Sase legi pentru siguranta nationala
Traian Basescu a anuntat ca pachetul de legi privind siguranta nationala cuprinde sase proiecte de legi. Acestea sunt: Legea Apararii Nationale, Legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala, Legea de organizare si functionare a Serviciului Roman de Informatii, Legea de organizare si functionare a Serviciului de Informatii Externe, Legea privind gestionarea si managementul situatiilor de criza si Legea privind statutul ofiterilor de informatii.
Seful statului a anuntat ca acest pachet de legi va fi supus dezbaterilor parlamentare dupa ce va fi studiat in prealabil de membrii comisiilor de specialitate din Parlament. Pana atunci, aceste proiecte au caracter secret. Basescu a spus ca doreste ca aceste proiecte sa ramana secrete pana in momentul in care vor intra in dezbatere parlamentara pentru a nu mai da nastere la discutii si polemici pe marginea continutului lor. Basescu a tinut sa adauge ca in privinta pachetului de legi privind siguranta nationala doreste adoptarea acestuia in regim de urgenta, fara asumarea raspunderii guvernamentale.
Ofiterii de informatii vor deveni functionari publici
In privinta statutului ofiterilor de informatii, Basescu a declarat ca pe viitor SRI si SIE se vor demilitariza, iar ofiterii de informatii din cele doua servicii vor capata statut de functionar public. In momentul cand va parasi serviciul, va fi cooptat intr-o institutie de stat pentru a preintampina crearea unor servicii de informatii paralele in cadrul firmelor particulare.
"Va trebui sa garantam ofiterilor din serviciile secrete un statut stabil de functionari publici, astfel incat, atunci cand SRI sau SIE nu mai au nevoie de ofiterul respectiv, acesta sa nu fie aruncat in strada, ci sa aiba statut de functionar public cu un viitor asigurat, la dispozitia structurilor guvernamentale", a precizat presedintele.
Traian Basescu a spus ca peste 80% din ofiterii de informatii plecati din sistem dupa 1990 au fost cooptati de firme importante care si-au dezvoltat adevarate servicii de informatii paralele cu cele ale statului, folosind reteaua de informatori a ofiterilor iesiti din sistem. Seful statului a adaugat ca aceasta masura de transformare a ofiterilor de informatii in functionari publici nu se va aplica Directiei Generale de Informatii a Apararii, acest serviciu ramanand unul militarizat.
Basescu nu a vrut sa declasifice hotararile CSAT
Solicitarea premierului Tariceanu adresata membrilor CSAT in timpul sedintei de ieri, privind declasificarea unor hotarari CSAT din 2002 si 2004 (legate de ascultarea si inregistrarea telefoanelor lui Dinu Patriciu-n.r.), a fost respinsa de Traian Basescu. Acesta si-a motivat decizia prin aceea ca s-ar crea un precedent in declasificarea unor documente secrete.
Curioasa atitudinea lui Basescu in acest caz, avand in vedere ca tot Basescu a aprobat in CSAT declasificarea unor documente care privesc arhiva "Dunarea" si a unor informatii secrete de la SIE pentru a fi prezentate ziaristilor in cazul colonelului "Dumitrescu", alias Dragomir, dat afara din SIE si acuzat ca ar fi periclitat operatiunea de recuperate a ziaristilor romani rapiti in Irak. Seful statului a admis insa ca la solicitarea expresa a unei instante sau a Parchetului, continutul celor doua hotarari va fi pus la dispozitie fara o hotarare expresa din partea CSAT. Aceasta situatie este bizara deoarece tocmai persoanele interesate de continutul lor ( avocatii lui Patriciu-n.r.) nu vor avea acces la ele deoarece nu detin un certificat de securitate pentru acces la documente secrete.
2373 de persoane ascultate in 2005
Legat de interceptarile telefonice, Basescu a anuntat ca anul trecut au fost interceptate convorbirile telefonice a 2.373 de persoane, respectiv 6.370 de posturi telefonice. Seful statului a precizat ca interceptarile au fost facute cu mandat si ca 80 la suta dintre cei ascultati sunt cetateni straini.
Presedintele Basescu a adaugat ca a dorit sa faca aceste precizari deoarece, in ultima perioada, se inregistreaza "o intrecere aproape socialista" intre cei care declara ca sunt ascultati. "Daca ne uitam la intrecerea socialista in care ne declaram ascultati, ai impresia ca suntem vreo 20 de milioane ascultati si inseamna ca ceilalti 2 milioane ne asculta. Daca este posibil, iesiti din aceasta psihoza, pentru ca statul roman este departe de a fi un stat politienesc", a afirmat Traian Basescu. El a precizat ca, de regula, sunt ascultate telefoanele persoanelor care pot afecta siguranta nationala. "Stiu ca ne place sa mergem sa spunem la televizor: <<Pe mine ma asculta, ba si pe mine>>. Dragii mei, nu sunt atatia infractori cati declaram ca suntem in Romania", a mai spus seful statului.
Basescu a precizat ca nu este curios sa afle detalii din viata intima a celor carora le sunt puse telefoanele sub urmarire. "Nu va ganditi ca cineva este curios sa afle pe telefon cu cine va intalniti, cazuri de adulter sau mai stiu eu ce. Nu asta face statul roman", a spus presedintele.
El a mai declarat ca este vorba, in primul rand, de activitatea antiterorista. Intrebat cate persoane din cele 2.373 ale caror convorbiri telefonice au fost interceptate in anul 2005 au fost trimise in judecata, presedintele a spus ca nu stie. Precizand ca este vorba despre activitatea antiterorista, seful statului a declarat ca politica statului roman nu este de a organiza flagrante, ci, in cazul suspiciunilor, sa procedeze la expulzari. El a adaugat ca, fiind vorba de foarte multi cetateni straini, nu s-a ajuns in instanta, ci daca s-au adunat, prin ascultarea convorbirilor, elemente in plus ca cetatenii respectivi pot desfasura activitati cu caracter terorist, acestia au fost expulzati si "s-a inchis subiectul". "Este acea politica preventiva: sa nu asteptam pana ni se intampla ca sa constatam cata dreptate am avut ascultandu-l", a mai spus Basescu.
Amenintari regionale
In privinta Strategiei de Securitate Nationala, seful statului a precizat ca aceasta stabileste principalele amenintari la adresa Romaniei - terorismul, proliferarea armelor de distrugere in masa si conflictele regionale - iar, din punctul de vedere al stadiului de evolutie a institutiilor statului roman, vizeaza buna functionare a acestora, fie ca este vorba despre lupta anticoruptie, buna functionare a administratiei centrale si locale sau eficienta justitiei. Aceasta noua strategie vizeaza si reasezarea Romaniei in cadrul structurilor euroatlantice ca efect al aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007. Pe langa integrarea Romaniei in structurile NATO, "vizam si comportamentul de securitate al tarii noastre ca stat membru al UE", a afirmat seful statului. (Doru DRAGOMIR)
Premierul nu vrea legile la secret
Premierul Calin Popescu Tariceanu a apreciat ieri, dupa reuniunea conducerii liberale, ca, in opinia sa, dezbaterea celor sase proiecte de lege discutate ieri la sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii trebuia sa fie la nivel public si sa nu aiba caracter secret. "Proiectele de lege sunt in atentia membrilor CSAT si vor fi analizate. Ma intreb daca nu cumva este util ca aceasta dezbatere sa nu fie secreta si sa fie publica", a subliniat seful Executivului. (O.B.)
PSD cere dezbatere publica
PSD a atacat ieri, prin vocea lui Mircea Geoana, dorinta CSAT de a aproba legea privind siguranta nationala si a strategiei de securitate nationala, sustinand ca este obligatoriu ca presedintele sa supuna aceste proiecte unei dezbateri prealabile cu societatea civila si clasa politica. Geoana a sustinut ca Traian Basescu incearca sa transforme serviciile de informatii intr-un alt instrument de lupta politica. Totodata el a atacat incercarea sefului statului de a transforma informatiile stranse de seviciile secrete in instrumente probatorii in justitie. "Este obligatoriu ca presedintele tarii sa organizeze o dezbatere prealabila cu organizatiile neguvernamentale si clasa politica pentru a evita derapajele de la democratie", a spus liderul PSD. El a facut un apel la clasa politica si la societatea civila sa fie atente ca nu cumva sa dea definitii prea largi si confuze in ceea ce priveste siguranta nationala si sa nu ofere un nou instrument politic presedintelui tarii. (R.A.)
Tariceanu solicita baza legala a interceptarilor din 2002
"Am solicitat CSAT sa analizeze care este baza legala prin care s-au facut interceptari de convorbiri telefonice incepand cu 2002. CSAT a hotarat sa nu desecretizam aceste hotarari pentru a nu face speculatii sau diverse interpretari", a declarat ieri la Parlament, premierul Calin Popescu-Tariceanu. El a spus ca cetatenii care se vor simti lezati vor trebui sa ceara in instanta baza legala privind interceptarea telefoanelor. Tariceanu a tinut sa mentioneze ca interventia sa nu este legata strict de cazul Patriciu. "Nu este vorba de o persoana sau alta, ci de 23 de milioane de romani care au dreptul la viata privata si ca libertatile fundamentale sa le fie respectate", a continuat premierul. El a mentionat ca in sedinta CSAT s-a discutat strategia de securitate nationala, un pachet destul de amplu, care cuprinde sapte proiecte de lege. "Azi a fost prima lectura. Am analizat ingrijorarile, preocuparile pe care le am impreuna cu ceilalti membri ai CSAT legat de faptul ca trebuie gasit un just echilibru intre necesitatea asigurarii sigurantei nationale in fata amenintarilor de diferite tipuri (amenintari globale, coruptie, terorism, trafic de fiinte umane) si echilibrul intre garantarea si respectarea drepturilor individuale ale cetatenilor", a conchis Tariceanu. (R.A.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.