Pe ultima suta de metri a mandatului sau, presedintele UAP, Zamfir Dumitrescu, deputat PSD, proprietar al galeriei de arta "Dominus", a vandut peste 100 de lucrari de arta la un pret subevaluat. Miza scoasa la inaintare: salvarea de la faliment a
Pe ultima suta de metri a mandatului sau, presedintele UAP, Zamfir Dumitrescu, deputat PSD, proprietar al galeriei de arta "Dominus", a vandut peste 100 de lucrari de arta la un pret subevaluat. Miza scoasa la inaintare: salvarea de la faliment a Fondului Plastic, cu datorii de peste 11 miliarde de lei. Portretistul cuplului Ceausescu a amenintat cu demisia daca nu obtine vot unic pentru vanzarea lucrarilor aflate in seiful UAP. Peste 100 de opere de arta au fost vandute cu 181.000 de euro, desi ar fi putut fi scoase la licitatie publica in urma careia s-ar fi putut obtine 500.000 de euro. In colectia UAP, lucrari de Pallady, Ciucurencu, Baba, Darascu, Ressu, Tonitza, Petrascu, Steriadi. "Era singura solutie" - sustin Vlad Ciobanu, membru in Consiliul de Administratie al Fondului Plastic, si Nicolae Alexi, vicepresedintele UAP. Desi nu ne-a fost prezentat catalogul patrimoniului vandut, ZIUA va prezinta in exclusivitate cateva file ale acestui important document. Maestrul Salisteanu, presedintele de onoare al UAP, a fost impotriva instrainarii patrimoniului.
Cele mai mari afaceri din Romania post decembrista au fost facute printr-o metoda devenita arhicunoscuta pentru opinia publica: subevaluarea patrimoniului si revanzarea acestuia la adevaratele cote de piata. Metoda a facut ravagii, la inceputul anillor '90, si i-a dus pe multi dintre "papusarii" acestor jocuri de culise in Top 300. In Romania anului 2005, metodele de inceput ale "capitalismului de cumetrie" (sintagma fostului presedinte Ion Iliescu) inca au mai dat roade. Poate ca nu e intamplator ca eroul uneia dintre cele mai controversate afaceri de la sfarsitul anului trecut e deputatul PSD Zamfir Dumitrescu, presedintele Uniunii Artistilor Plastici din Romania-UAP, proprietar al galeriei de arta "Dominus" din Bucuresti, portretistul cuplului Ceausescu, vechi prieten al colectionarului de arta Adrian Nastase, decorat de Ion Iliescu la gradul de Cavaler al Ordinului National "Pentru Merit" si, daca PSD ar fi castigat alegerile, nominalizat pentru conducerea Ministerului Culturii si Cultelor. Zamfir Dumitrescu a "nasit" vanzarea patrimoniului UAP cu un pret subevaluat, asa cum reiese din investigatia facuta de ZIUA.
Datorii la stat de 11 miliarde si votul unic
De cativa ani, Combinatul Fondului Plastic aflat in subordinea (citeste patrimoniul) UAP a acumulat datorii de peste 11 miliarde de lei vechi, astfel incat Ministerul Finantelor Publice si Curtea de Conturi ajunsesera inca de la sfarsitul anului trecut la urmatorii pasi: blocarea conturilor si, apoi, executarea silita. Desi datoriile istorice ale Combinatului existau inca de la instalarea sa in functia de presedinte al UAP, abia in urma cu 8 luni de zile Zamfir Dumitrescu a invitat Consiliul National al UAP sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea crizei financiare. Solutiile, inca de pe atunci, vizau vanzarea unei parti sau a intregii colectii aflate in seiful UAP. In 2002, o comisie de inventariere si de constatare a patrimoniului a desigilat seiful UAP, unde au contabilizat lucrari (pictura, gravura si desene) de Ciucurencu, Darascu, Baba, Petrascu, Tuculescu, Tonitza, Pallady, Ressu, Steriadi, Petrascu, Catargi. In octombrie 2005, presedintele Zamfir Dumitrescu a obtinut mandatul Consiliului National al UAP pentru a vinde lucrarile de patrimoniu ale UAP in vederea achitarii datoriilor la fisc. Se vindea, astfel, nu dupa multa vreme, in noiembrie 2005, fara licitatie publica, o colectie de patrimoniu ce continea lucrari de Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrascu, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Corneliu Baba, Henri Catargi, Milita Patrascu, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu. O colectie care s-ar fi "capitalizat" si mai mult in timp si care nu pruducea datorii precum Combinatul Fondului Plastic.
Pentru a putea vinde acest patrimoniu, Zamfir Dumitrescu a amenintat cu demisia daca nu va obtine din partea Consiliului UAP un vot unic, care sa exprime, in viziunea deputatului PSD proprietar de galerie, o solidaritate de breasla intr-un moment greu. Nu majoritate de voturi cum cere orice exercitiu democratic, ci vot unic! Pusi in fata acestei situatii, Cristian Bedivan, presedintele filialei sculptura - Bucuresti, si Adrian Guta, presedintele filialei de critica - Bucuresti, s-au abtinut de la vot. Propunerea de vanzare a patrimoniului UAP a fost, astfel, votata si presedintele Zamfir Dumitrescu nu si-a dat demisia. Trebuie amintit faptul ca maestrul Ion Salisteanu, presedintele de onoare al UAP, care nu are drept de vot in Consiliul UAP, a militat pentru ca patrimoniul sa nu fie instrainat.
Psihoza portareilor sau cum sa iei 181.000 de euro in loc de 400.000 de euro
Intr-o mare graba, s-au facut trei evaluari. Una, realizata de regretatul critic de arta Radu Ionescu, expert al casei de licitatii Alis, era gandita pentru procedura de licitatie cu strigare, in care preturile cresteau. Aceasta evaluare e socotita de catre mai multi experti in domeniu ca ne fiind realista cu adevaratele cote de piata. A urmat o evaluare, a treia (in catalogul improvizat de catre UAP, scos la imprimanta, adaugat cu culoarea verde), realizata de cunoscutul critic de arta Pavel Susara, cel care conduce galeriile Luchian 12 si Pogany. "Am aflat - ne-a declarat Pavel Susara - ca exista o hotarare a Consiliului UAP, o evaluare, o oferta de 17.500 de euro pentru grafica facuta de Penda (directorul Muzeului National al Hartilor si Cartilor Vechi, infiintat la initiativa colectionarului de arta Adrian Nastase -n.n.). Am vorbit cu Firu (Zamfir Dumitrescu - n.n.) si i-am spus ca sunt interesat de colectie. Am cerut sa vad evaluarile si, indiferent de ce se va intampla cu colectia, sa fac si eu reevaluare. Toate lucrarile erau subevaluate. Ambele evaluari (cele doua de pana atunci - n.n.) erau subevaluari, erau ridicole ca ordin de marime. Evaluarea mea: 220.000 de euro la nivel de vanzare cu bucata". Pavel Susara a facut, imediat dupa propria sa evaluare, o oferta UAP, de 175.000 de euro, care cu TVA ajungea la 220.000 de euro. Oferta era facuta impreuna cu asociatii de la Pogany. "A fost singura oferta deschisa si substantiala, care a aparut in presa si a declansat lantul de evenimente ulterioare. In urma ei, au venit tot felul de oameni interesati, negustori, veleitari, oameni cu bani, o fauna ce graviteaza in jurul comertului cu arta. Am primit atunci propuneri de colaborare si de genul sa nu ridicam pretul" - ne-a spus Pavel Susara. Conducatorul galeriei Pogany a mai facut doua oferte UAP. A propus sa i se dea lucrarile in custodie si sa organizeze o expozitie a colectiei la galeria Pogany, cu un catalog in care toate lucrarile sa fie prezentate, urmand, dupa aceea, sa fie facuta o licitatie, la finele careia sa-si deduca cheltuielile de organizare ale expozitiei, catalogului si licitatiei si sa ia un comision de 10 %. Proiectiile licitatiei ajungeau la 500.000 de euro, Pavel Susara ar fi luat 100.000 de euro, iar UAP 400.000 de euro. Aceasta propunere nu a fost agreata de catre UAP. Intre timp, a fost creata o adevarata psihoza a portareilor care vor veni dintr-o clipa in alta sa faca executia silita. Pavel Susara, care tinea la ideea ca patrimoniul sa fie consemnat intr-un catalog si intr-o expozitie publica, "un document, o conserva dupa risipirea patrimoniului", a mai facut o alta oferta. Sa avanseze 100.000 euro UAP, insemnand o transa importanta achitata fiscului pentru datoriile Combinatului, fara sa cumpere el lucrarile in acel moment si fara a le schimba regimul lor de proprietate a UAP. Avans care ar fi creat o perioada tampon intre UAP si Fisc, perioada in care urma sa fie facute expozitia, catalogul si licitatia, cei 100.000 euro dati avans urmand sa fie recuperati din suma castigata la licitatie. UAP n-a fost de acord nici cu aceasta propunere si Pavel Susara s-a retras din aceasta afacere.
A urmat o licitatie "neorganizata", in fapt o targuiala, in care la sediul UAP s-au deschis plicurile ofertantilor (sapte) si s-a mers pe principiul cine ofera mai mult. Dupa strigarea improvizata, cea mai buna oferta a fost de 400.000 de euro, a doua fiind de 360.000 de euro. Cel care a oferit 400.000 de euro s-a razgandit ulterior, motivand ca ceilalti competitori au ridicat preturile artificial si ca nu poate plati si TVA. El a propus UAP ca va cumpara colectia nu la 400.000 euro, ci la 180.000 de euro. Un comersant de arta, afland acest fapt, intamplator cel care oferise 360.000 de euro, a oferit 181.000 de euro, cu tot cu TVA!, si a devenit oficial cumparatorul patrimoniului UAP. Fara sa fie reluata licitatia la nivelul al doilea de oferta (360.000 de euro!) cu toti cei interesati, UAP a acceptat sa ii ofere un chilipir omului de afaceri Tiberiu Bica Postelnicu, dupa ce, incredibil!, a primit o oferta a treia zi dupa licitatie de 360.000 de euro de la cineva care pusese cecul pe masa. UAP era presata de plata datoriilor, avea interesul sa aiba cat mai multi bani, dar l-a preferat pe Postelnicu. Faptul a starnit controverse fara precedent in UAP cu privire la diferenta de bani, cine i-a luat si ce s-a intamplat cu ei. Peste 100 de lucrari, printre care numai o pictura a lui Darascu e evaluata la 95.000-100.000 euro, au fost vandute la kilogram, en-gros, pentru 181.000 de euro.
Biroul de Critica al UAP nu a fost de acord cu vanzarea colectiei
Unul dintre cei care s-au abtinut de la vot in Consiliul UAP, istoricul si criticul de arta Adrian Guta, presedintele filialei de critica- Bucuresti, n-a fost de acord cu vanzarea integrala a patrimoniului. "Nu sunt sigur ca era singura solutie posibila pentru salvarea Combinatului. L-am intrebat pe domnul presedinte cine garanteaza faptul ca odata platite datoriile Combinatului ele nu se vor reface? Am primit urmatorul raspuns: <<Nu. Nu pot sa garantez!>> Cred ca lucrarile au fost subevaluate. Mi s-a parut ciudat ca se petrece totul atat de rapid, mai ales ca nu se stia clar data la care vor aparea portareii"- ne-a marturisit Adrian Guta. Istoricul de arta ne-a facut dezvaluirea ca Biroul de Critica al UAP nu a fost de acord cu vanzarea patrimoniului, fapt mentionat si in declaratia pe care Adrian Guta a facut-o la Consiliul UAP. Acesta a mai adaugat ca acreditarea ideii ca lucrarile din patrimoniul UAP nu sunt de valoare e lipsita de temei, multe lucrari avand valoare documentara si artistica de prima mana.
"Patrimoniul nu a facut decat sa-si indeplineasca rostul!"
Sculptorul Vlad Ciobanu, membru in Consiliul de Administratie al Combinatului Fondului Plastic, crede ca diferenta de cifre consta in faptul ca nu toate lucrarile din colectie erau de o mare calitate: gravurile lui Petrascu erau trase pe o hartie proasta (hartia se macereaza mai repede si, in consecinta, nu mai rezista in timp), doua sau trei panze de Camil Ressu au un subiect celebru in epoca de dupa al doilea razboi mondial - "Semnarea apelului pentru pace", multe desene nu erau intr-o stare fizica buna. "UAP ar fi pierdut acest patrimoniu in alte conditii, in conditiile impuse de executor. Am preferat sa pastram un patrimoniu activ, cel al Combinatului, cu sectia de turnatorie in bronz si cea de culori. Patrimoniul din seiful UAP era pus de-o parte pentru o perioada de criza. Noi am trecut printr-o situatie de criza si, astfel, el nu a facut decat sa-si indeplineasca rostul. Era singura solutie. Ministerul Finantelor, Curtea de Conturi ne blocasera conturile. Urmatorul pas: executati siliti!" - a argumentat Vlad Ciobanu.
Vicepresedintele UAP: "Speranta noastra era sa luam 100-120.000 de euro"
Intr-o declaratie in exclusivitate pentru ZIUA, graficianul Nicolae Alexi, vicepresedintele UAP, ne-a spus ca "probabil existau mai multe solutii si asta a fost cea mai la indemana. Nu stiu cine a sugerat sa vindem o parte din proprietati sau lucrarile pe care le avem. Nimeni nu a venit cu alte solutii viabile. Aveam alte solutii? Da... Dar nu intr-o situatie atat de presanta. Patrimoniul a avut un numar de piese importante, care nu ar fi luat pretul obtinut, altele sunt schite, gravuri din tiraje foarte mari. Termenul de patrimoniu este o supralicitare a inventarului vandut. Nu cred ca primeam mai mult sau mult mai mult. Speranta noastra era sa luam 100-120.000 de euro".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.