Binecunoscuta superficialitate a poporului roman face ca un lucru de o zdrobitoare importanta sa scape atentiei istoriei noastre. Orbit parca de treburi mult mai importante, d-l Basescu a dat, probabil semne, (pe care noi, oamenii simpli in prostia n
Binecunoscuta superficialitate a poporului roman face ca un lucru de o zdrobitoare importanta sa scape atentiei istoriei noastre. Orbit parca de treburi mult mai importante, d-l Basescu a dat, probabil semne, (pe care noi, oamenii simpli in prostia noastra nu le-am putut pricepe!) ca ar putea promulga votul negativ al Parlamentului "rusinea Natiunii" si, astfel, DNA-ul s-ar fi putut pierde in meandrele coruptiei. O catastrofa mai mare nici ca s-ar fi putut intampla! Dar un popor ca al nostru (binecuvantat) nu putea sa nu aiba, si el, in ultima instanta norocul lui. Iar acest noroc este, fara putinta de tagada NUMAI Societatea Civila, fara de care am fi fost pe veci condamnati la coruptie. Nu pot sa nu remarc aici si ajutorul covarsitor al d-lui ambasador al SUA, care parca trezit din amnezia pricinuita de scuipatul american pe mormantul lui Teo Peter, a reusit sa resusciteze adormita constiinta romaneasca, printr-un comunicat de o rara profunzime democratica, comparabila, poate numai cu lipsa unui comunicat privind corectitudinea justitiei din tara pe care o reprezinta acum, la senectute. Exista o generatie de tinere genii ale Societatii Civile, care, iata, in momentele de cumpana sunt singurele in stare sa salveze tara de la catastrofa. Si, tocmai de aceea, singura solutie care ar face ca politica si tara noastra sa mearga bine, ar fi una singura: inlocuirea clasei politice actuale cu insasi Societatea Civila, demni urmasi ai memorabilei "Tinere Generatii" din care faceau parte Mihail Sebastian, Eliade, Ionel Jianu, Cioran, Vulcanescu, Noica, Lena Constante sau Petru Comarnescu. Este cred momentul ca Societatea Civila sa lase deoparte preocuparile lipsite de importanta cum ar fi necesitatea promovarii unui "proces al comunismului" in Romania, sau recuperarea morala a unui popor idiotizat de comunism, si sa constituie imediat un Guvern al Societatii Civile Portocalii. Nu ne putem permite sa riscam sansa istorica de a intra in Europa, cu un guvern incompetent, dominat de "grupuri de interese" si cu un Parlament asupra caruia campania "pentru un Parlament curat" a fost ca o frectie la un picior de lemn, ramanand in urma esecului acestei actiuni, la fel de lipsit de credibilitate, cum a fost dintotdeauna. Un prim-ministru incontestabil ar putea fi d-na Mungiu, secondata de doi vicepremieri: Rodica Culcer si Cristian Parvulescu. Interne - Sorin Ionita care ar putea fi, fara probleme, in acelasi timp, si seful DNA; Industrii - Dan Cristian Turturica (care ar putea fi si seful SRI); Cultura- Grigore Cartianu; Eterne - Valentin Stan; Propaganda - Razvan Dumitrescu (plus echipa de editori); Justitie -Victor Alistar; Economie - Ilie serbanescu; Minoritati - Smaranda Enache. E drept, sunt cam putini, insala cat sunt de pregatiti si de experimentati in meseriile lor ar putea, cate unul, sa raspunda de doua-trei ministere facandu-se, in felul acesta o binevenita economie la bugetul statului, intr-un moment critic, in care inflatia, saracia si scumpirile atarna greu in spatele contribuabilului. Iar daca aceasta schimbare va fi pusa pe picioare, atunci desfiintarea Parlamentului (atat de mult hulit de Societatea Civila, devenita de-acum Guvern) vine de la sine. Ar putea fi inlocuit fara nici o problema cu Marea Adunare Non-guvernamentala, (M.A.N.), care sa fie compusa din cei mai de ispravasi de valoare reprezentanti ai tuturor O.N.G.-urilor din tara, dupa ce, prin alegeri democratice, tot din randul acestora s-ar alege in tara mai intai, Prefectii, Primarii, dar si sefii administratiei locale. Castigul cel mai mare (in afara de prosperitatea tarii si recunoasterea europeana si mondiala a performantelor acestor profesionisti, dupa care orice democratie, cat ar fi ea de consolidata tanjeste) ar fi ca tinerii acestia, geniali, - dar cat de modesti! - imbibati de democratie, nu au fost, si nu vor fi tentati sa amestece actul de guvernare cu afacerile. Fiindca in istoria lor, pur si simplu, s-au limitat sa-si castige modest existenta, doar cu "grant"-uri, burse, seminarii si alte marunte stipendii, pe care nimeni n-ar avea obrazul sa le ceara sa si le treaca in declaratia de avere. S-ar crea, asadar, ca intre frati, un soi de limbaj comun, democratic in insasi substanta lui si, pe de alta parte, extrem de productiv. Americanii de prin ambasada de la Bucuresti ar incepe sa someze, pur si simplu, d-l Quinton Quayle ar avea timp mai mult pentru golf, iar Consiliul Europei ne-ar sterge cu radiera toate steguletele rosii, poftindu-ne in primele randuri ale tarilor Comunitatii Europene. Iar d-l Basescu se va plictisi la Cotroceni pentru ca nu va mai avea pe cine sa certe si va fi nevoit sa se apuce de sah, sau alte jocuri "de cabana". Astfel va putea sa ramana, macar, un presedinte jucator...
Despre autor:
