Rachetele Rusiei la granita CSI cu NATO

Moscova schimba foaia. De la "dialog" diluat cu forurile euro-atlantice, la ofensiva directa. Reorganizarea strategica a fostei Armate Rosii, anuntata de ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, totodata vicepremier si favorit al lui Vladimir Putin, prinde contur. Cu putin timp in urma, Ivanov avertiza ca Moscova este dispusa sa repuna in calculele sale strategice armele spatiale. Rusia si-a exprimat fatis dezaprobarea fata de prezenta fortelor armate ale SUA la Marea Neagra criticand dur instalarea bazelor americane in Romania, care ar putea aduce si scutul anti-racheta la granita NATO cu spatiul CSI. In schimb, Washingtonul a cerut imperativ Moscovei retragerea imediata a trupelor rusesti prezente in enclava Transnistria din Republica Moldova, ca o conditie principala pentru solutionarea conflictului. In timp ce Ucraina se scalda si in apele Potomacului si in ale Moscovei, Kremlinul tine sa dea o replica in clar la avansul SUA in "spatiul vital" al fostei URSS. Astfel, saptamana trecuta, Kremlinul a anuntat ca, in a doua jumatate a lunii martie, va instala rachete de tip S-300PS la frontiera vestica a Belarusului. Ironic, Serghei Ivanov s-a grabit sa dea asigurari NATO ca aceasta decizie a Rusiei nu este indreptata impotriva Aliantei Nord Atlantice. Despre SUA, ce-i drept, nu a facut nici o mentiune. Ca aliat principal al Statelor Unite in aceasta zona, alaturi de Polonia si Bulgaria, Romania trebuie sa ia in calcul, in noua sa strategie de securitate care va fi dezbatuta azi la sedinta Consiliului Suprem de Aparare al Tarii, si amenintarile voalate ale Rusiei ca si situatiile critice din proximitatea granitelor actuale, respectiv "conflictele inghetate" printre care se numara si Transnistria. ZIUA, care a prevazut toate aceste desfasurari in lucrarea "AXA - Noua Romaniei la Marea Neagra", prezinta special pentru CSAT o schita a situatiei actuale cu care se confrunta Romania si SUA in zona.(Victor RONCEA)
"Nu vad sa existe vreo problema intre Rusia si NATO", a declarat Ivanov, la o conferinta de presa organizata dupa intrevederea cu omologii sai din NATO, la Taormina, in Italia, explicand ca sistemele de rachete S-300PS sunt "exclusiv defensive" si au fost vandute in zeci de tari din lume, informeaza Rompres.
Rusia a anuntat joi ca presedintele Putin a ordonat desfasurarea, in a doua jumatate a lunii martie, a unor rachete de acest tip la frontiera vestica a Republicii Belarus. Rachetele sunt capabile sa loveasca o tinta la distanta de circa 150 de km. Generalul Aiteh Bizhev, comandantul adjunct al Fortelor aeriene ruse, a afirmat ca presedintele Putin a ordonat ca unitatile antiaeriene S-330PS, impreuna cu doua puncte de comanda, sa fie dislocate pe teritoriul vecinei republici ex-sovietice pentru a creste capacitatea de aparare in zona Europei de Est. Belarus are frontiere comune cu Polonia, Lituania si Letonia, toate tari membre ale NATO.
Kremlinul se reorganizeaza strategic
Moscova se afla in plin proces de reconfigurare strategica, avertizeaza analistul Fundatiei Jamestown, Stephen Blank, in ultimul numar al Eurasia Daily Monitor, apreciind ca reforma in domeniul apararii, initiata de regimul Putin in urma cu doi-trei ani, a deprins un ritm mai accentuat in ultima vreme. In noiembrie 2005, seful Statului Major semnala presedintelui rus coordonarea deficienta existenta intre industria apararii si armata. La cateva zile, liderul de la Moscova avea sa decida promovarea ministrului Apararii, Serghei Ivanov, la rangul de vicepremier, responsabil, totodata, cu coordonarea activitatilor din acest sector si implementarea directivelor in domeniu. In decembrie, acelasi an, se vehicula ca fortele pentru rachete strategice aveau sa fie absorbite de cele aeriene. Desi viza, de fapt, reducerea efectivelor militare, din ratiuni de ordin financiar, si in acest caz, reorganizarea a fost pusa pe seama aceleiasi coordonari defectuoase, mai precis pe seama dificultatilor ridicate de concilierea diferitelor sisteme de comanda aferente fortelor aeriene, pentru rachete strategice si aeriene. Planurile Moscovei nu aveau sa se opreasca, insa, aici, urmatorul obiectiv pe lista urmarind inlocuirea celor sase districte militare existente cu trei directorate regionale pentru fiecare punct cardinal, cu exceptia Nordului. In acest context, mii de posturi de comanda vor fi desfiintate, aceasta etapa a reconfigurarii urmand sa permita fortelor armate rusesti sa se adapteze provocarilor legate de "lupta impotriva terorismului", dar, mai ales, desfasurarea rapida in zonele problematice ale Federatiei si ale spatiului CSI (vezi "revolutiile oranj").
FSB si SVR preiau controlul Armatei
"De vreme ce aceasta reorganizare este iminenta", ea are in vedere evaluarile oficialilor rusi, potrivit carora "principala amenintare (la adresa Federatiei, n.red.) o constituie terorismul si razboaiele sau conflictele locale, pentru care fortele militare trebuie sa fie pregatite, si ca nu exista posibilitatea unei confruntari clasice, conventionale, sau a uneia nucleare cu NATO sau cu oricine altcineva", considera Blank. "Desi detaliile acestei viitoare reorganizari sunt inca secrete si disparate, se spune ca persoanele aflate in esaloanele superioare au respins acest plan, de indata ce le-a fost prezentat, si au refuzat sa isi asume comanda noilor structuri teritoriale necesare punerii sale in functiune", mai noteaza analistul Fundatiei Jamestown. Aceste miscari interne ar putea reflecta lupta oamenilor lui Putin din FSB si SVR pentru a prelua de la GRU controlul definitiv al Armatei, apreciaza pentru ZIUA consultanti speciali. "Cu toate acestea, este clar ca Guvernul este in continuare nemultumit de esecul armatei de a se reforma si a se pune in slujba obiectivelor indicate de catre stat", adauga si Blank, apreciind ca, de vreme ce fortele militare ruse "nu sunt pregatite, nu isi doresc, dar nici nu sunt capabile sa se adapteze noilor amenintari si cerinte, cum ar fi cele semnalate, in repetate randuri, in Caucazul de Nord si in alte parti ale tarii", "criza continua". "Rezultatul final al acestui nou ciclu de reforme nu a fost inca determinat, insa acest demers va avea repercusiuni enorme pentru securitatea ruseasca si internationala, neputand fi neglijat", incheie Stephen Blank. Conflictele inghetate din zona, mentionate si de Putin in recentul sau discurs despre starea natiunii, cu paralele la "solutia Kosovo", sunt un alt avertisment nevoalat al Federatiei Ruse la adresa structurilor euro-atlantice.
Replica SUA: "solutia Kosovo" nu este pentru Transnistria
Washingtonul respinge categoric posibilitatea solutionarii conflictelor din Moldova si Georgia dupa scenariul aplicat in Kosovo, a declarat, saptamana trecuta, subsecretarul de Stat Daniel Freed, intr-o sedinta a Comisiei pentru Securitate si Cooperare in Europa din cadrul Congresului american, relateaza Mediafax. "Recentele propuneri ale Rusiei, potrivit carora Kosovo ar crea un precedent pentru solutionarea diferendelor din Georgia si Moldova, ridica intrebari in legatura cu pozitia Moscovei fata de principiul unitatii teritoriale a celor doua state", a punctat Freed, criticand politica externa si interna promovata de Moscova, inclusiv in criza gazelor de la inceputul anului. Un Kosovo independent ar putea reprezenta un precedent pentru reglementarea conflictelor latente din spatiul ex-sovietic, aprecia, la sfarsitul lunii ianuarie, presedintele rus Vladimir Putin, cu ocazia intrevederii anuale cu presa.
Putin si miza enclavelor Moscovei
Desi "Moscova doreste ca enclavele post-sovietice sa se agate de speranta iluzorie" a universalizarii solutiei oferite in cadrului procesului de reglementare a statutului provinciei Kosovo, pentru ca, "intre timp, sa abandoneze negocierile", "liderii separatisti par mai putin convinsi de rezultatul final in cazul Kosovo si, in consecinta, isi introduc cauza intr-un context mai amplu", apreciaza analistul Vladimir Socor in buletinul Fundatiei Jamestown, Eurasia Daily Monitor. Un Kosovo independent nu ar reprezenta decat un exemplu in plus de prevalare a dreptului la auto-determinare asupra principiului inviolabilitatii granitelor, potrivit "ministrului de Externe" abhaz Serghei Samba, sustinut, de altfel, de liderul sud-osetin auto-desemnat, Eduard Kokoiti. Argumentul Kosovo este considerat inutil si din perspectiva transnistreana, presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, apreciind drept bine-venit orice precedent sau model, nu doar cel referitor la provincia sarba. La randul lor, desi aparent incantati de sugestia "unei solutii universale", dupa modelul reglemetarii statutului provinciei sarbe, reprezentantii enclavei Nagorno-Karabah mai degraba pledeaza pentru o "abordare diferita", avand in vedere particularitatile disputei azero-armene. "In interiorul Grupului de Contact (pentru Kosovo, n.red.), Rusia pare dispusa sa considere interesele protejatilor sai post-sovietici, dar si pe cele ale aliatului sau traditional, Serbia, drept monede de schimb, gata sa fie cedate unuia, sau altuia, in functie de interesele Moscovei", considera Vladimir Socor. "Belgradul se asteapta ca Moscova sa se pronunte in favoarea integritatii teritoriale; enclavele secesioniste doresc sustinerea separarii teritoriale; cu totii stiu ca asteptarile lor ar putea sfarsi inselate. Pentru momemt, enclavele post-sovietice pariaza cu precautie pe rezultatul negocierilor pentru Kosovo, limitandu-si pariurile in conditiile in care incertitudinea persista", conchide analistul Vladimir Socor. (D.E.)
Japonia nu vrea Rusia alaturi de G7
Ministrii de Finante din statele G7 plus 1 (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia Marea Britanie, SUA si Rusia), reuniti, la finalul saptamanii trecute, pentru prima oara, la Moscova, s-au declarat convinsi de faptul ca perspectivele globale de dezvoltare sunt favorabile, dar au admis faptul ca poarta responsabilitatea de a reduce dezechilibrele economice, transmite Mediafax. Politica energetica a constituit, totusi, principalul subiect abordat in cadrul reuniunii G8 din Capitala rusa, ministrii participanti atragand atentia asupra efectului negativ al preturilor "ridicate si volatile" la energie asupra economiei. Disputa ruso-ucraineana pe tema gazului natural s-a aflat, de asemenea, pe agenda intrevederii G8, desi nici unul dintre oficialii prezenti la Moscova nu a criticat in mod deschis grupul rus Gazprom pentru situatia care a condus la reducerea aprovizionarii cu gaz natural a Europei.
Reuniunea G8 nu s-a defasurat, insa, fara incidente, un oficial japonez participant la reuniune apreciind ca Grupul celor sapte natiuni industrializate nu este pregatit sa primeasca Rusia in cadrul organizatiei in calitate de membru cu drepturi depline. "Recunoastem dorinta Rusiei de a deveni membru cu drepturi depline, dar in prezent nu exista un consens in aceasta privinta", a precizat oficialul japonez, punand reticentele pe seama diferentelor de opinie existente in privinta liberalizarii depline a pietei ruse de schimb valutar. (D.E.)

---

Despre autor: