Majoritatea demnitarilor membri ai comisiilor de specialitate din Parlament a luat atitudine fata de intentia presedintelui de a se spori atributiile serviciilor secrete. PNL si UDMR au protestat vehement, respingand orice ingerinta a serviciilor
Majoritatea demnitarilor membri ai comisiilor de specialitate din Parlament a luat atitudine fata de intentia presedintelui de a se spori atributiile serviciilor secrete. PNL si UDMR au protestat vehement, respingand orice ingerinta a serviciilor in zona justitiei. Liberalii au cerut chiar respingerea a ceea ce ei au considerat "reinfiintarea vechii securitati". Reprezentantii PD, mai aproape de presedintele Basescu, au refuzat sa se exprime clar in favoarea sau in defavoarea proiectului. Singura reprezentanta PRM in comisiile SIE si de aparare, senatorul Daniela Buruiana, a spus ca ar fi necesara marirea atributiilor agentilor de informatii ca efect al cresterii amenintarilor la adresa sigurantei nationale, insa numai daca se asigura si un control parlamentar corespunzator.
Norica Nicolai (PNL), vicepresedintele Comisiei de aparare din Senat
"Nu este treaba serviciilor sa emita probe la dosar"
"Primul lucru care trebuie facut dupa adoptarea de catre CSAT a strategiei de securitate este ca ea sa fie transmisa in Parlament si, in raport cu strategia, sa discutam de reforma intregului sistem de securitate. Nu sunt de acord cu sporirea atributiilor acordate serviciilor pentru a intreprinde investigatii pentru ca nu este treaba serviciilor sa emita probe la dosar. Ofiterii de informatii nu trebuie nici sa aiba dreptul de a perchezitiona. Serviciile de informatii furnizeaza informatii si nu se constituie in organe de ancheta. Exista colaborari intre Parchetul General si SRI in care unii fac culegere de date, respectiv SRI, si unii fac prelucrare de probe, respectiv procurorii. Serviciile nu trebuie sa aiba atributii de cercetare penala. Inainte insa de a se lua decizii legate de modificarile la Legea sigurantei si a celei de organizare a SRI este nevoie de o dezbatere asupra oricaror teme care pot aduce atingere libertatilor conferite de Constitutie. In privinta interceptarii telefoanelor, eu si PNL cerem ca mandatul sa fie emis numai de judecator si nu de procuror, iar mandatul sa fie dat pe 30 de zile, dupa care el sa fie adus la cunostinta celui urmarit. Totodata, o componenta a sigurantei nationale este Comunitatea de informatii, care pana acum nu are suport legal, iar legea ar trebui intocmita la nivelul Guvernului si al Parlamentului.
Mihai Stanisoara (PD), presedintele Comisiei de aparare a Camerei Deputatilor
"Actiuni ale serviciilor se pierd pentru ca nu se pot constitui in probe"
"Informatiile despre care vorbiti sunt date pe surse, fara ca eu sa am posibilitatea sa le verific pentru ca ordinea de zi a CSAT este secreta. Prefer sa vad proiectul de lege care modifica Legea sigurantei nationale si mai ales formularea exacta a articolelor referitoare la atributiile ofiterilor de informatii. Acte premergatoare cu caracter prerogatoriu... aici nuantele sunt periculoase pentru ca intr-o oarecare masura actiuni ale serviciilor se pierd pentru ca nu se pot constitui in probe. De exemplu, pot gasi pe cineva asupra lui cu ceva ilegal, iar situatia sa nu se mai repete, ei, atunci aceasta situatie flagranta trebuie sa se constituie intr-un act premergator. Oricum, aceste date vor fi pe larg dezbatute, mai ales ca presedintele, ca reprezentant al CSAT, va prezenta strategia de securitate".
Radu Stroe (PNL), presedintele Comisiei de control a SRI
"Ofiterul de informatii trebuie sa culeaga informatii si atat"
"Nu mi se pare in regula ca astfel de atributii sa intre in sarcina ofiterilor de informatii pentru ca acestia nu se pot constitui intr-un organ de cercetare penala si sa se substituie Parchetului General. Ofiterul de informatii trebuie sa culeaga informatii si atat, el nu poate sa intocmeasca acte probatorii care sa conteze in instanta. Insa nu ma mira o astfel de intentie. In plus, un lucru care ar trebui sa-l lamureasca CSAT este cine emite mandate pentru interceptionarea convorbirilor in cazul sigurantei nationale. In Europa, mandatele se dau numai de judecatori, indiferent de situatie, pentru ca nu se judeca ca la noi ca procurorii ar fi mai patrioti ca judecatorii".
George Cristian Maior (PSD), presedintele Comisiei de aparare din Senat
"Pune in pericol statul de drept"
"In nici unul dintre sistemele democratice, aceasta prevedere ingrosata si puternica nu exista. Nicaieri un ofiter de informatii nu are atributii care sa se interpuna Justitiei. O astfel de prevedere, daca ea s-ar aplica, ar pune in pericol statul de drept si ar afecta separatia puterilor in stat. Cresterea greutatii serviciilor de informatii dezechilibreaza sistemul constitutional. In acelasi timp, in privinta interceptarii comunicatiilor ar trebui sa avem cel mai strict control. Serviciile nu trebuie nici sa emita acte premergatoare si nici sa aiba putere de decizie. Judecatorul este singurul indreptatit sa spuna daca serviciile executa urmarirea comunicatiilor, in conditiile in care orice interferenta in viata privata este o exceptie si nu o regula".
Karoly Szabo (UDMR), secretar al Comisiei de aparare din Senat
"Am impresia ca presedintele este prizonierul serviciilor"
"Nu trebuie sa ne ducem inapoi. Ar fi un regres evident si am impresia ca presedintele este prizonierul serviciilor in calitate de presedinte al CSAT. Ne duce inapoi atunci cand securitatea facea dosarul si-i spunea procurorului ce sa faca. Intr-un stat de drept, ordinea este inversa, iar serviciile trebuie sa informeze organele de cercetare. Trebuie sa ramana servicii de informatii si nu altceva. Ele trebuie sa sugereze un pericol nu sa furnizeze probe. Serviciile au alte sarcini, nu sa prinda hoti si corupti"
Daniela Aprodu Buruiana (PRM), membru al Comisiei de control a SIE
"Se reface vechea securitate"
"In privinta modificarilor legislative despre care se vorbeste, stiu ca domnul Basescu vrea sa confere CSAT puteri inexplicabile. Ma refer la numirile pe care le poate face CSAT in fruntea unor departamente ale MApN, MI si Ministerul Justitiei. Concentrarea in mana presedintelui a tuturor numirilor nu face decat sa refaca vechea securitate. Un singur om nu poate sa detina puterea, iar departamentele din cadrul ministerelor trebuie conduse de oameni numiti de premier, iar directorii STS si SPP trebuie numiti de Parlament la fel ca si la SRI si SIE. In privinta actelor premergatoare pe care le pot intocmi ofiterii de informatii, eu am sustinut demult ca acest lucru sa fie introdus in atributiile serviciilor. In contextul apararii securitatii este nevoie de o intarire a rolului ofiterilor de informatii insa acesta trebuie sa creasca proportional cu controlul Parlamentului asupra serviciilor de informatii. Pentru ca un document despre un mafiot poate fi dat MI, insa pentru ca nu exista nici o finalitate a demersului, actul SRI poate sa se scurga la mafiot fara sa poti sa tragi la raspundere pe cineva.
George Scutaru (PNL), secretar al Comisiei de aparare din Camera Deputatilor
"Competente pe care securitatea le avea inainte de 1989"
"Sper ca CSAT sa nu avizeze in sedinta de maine (astazi - nr) proiectul de lege in cauza si sper sa existe o dezbatere reala pentru a se modifica substantial acest proiect. In caz contrar, CSAT nu va face altceva decat sa redea serviciilor secrete competente pe care securitatea le avea inainte de 1989. Oricum, Parlamentul va avea ultimul cuvant in cadrul dezbaterilor pe aceste proiecte de lege si sunt convins ca indiferent de formatiunea politica pe care o reprezinta ratiunea si bunul simt isi vor spune cuvantul si nu se va permite revenirea la un atotputernic sistem de dominatie a serviciilor secrete".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.