Capitalismul, dreapta si societatea civila

Dupa alegerile din 2004, tripla alianta dintre capitalism, dreapta politica si anumite segmente din societatea civila domina politica romaneasca. In ciuda multitudinii de fractiuni, partide, grupuri de presiune, personalitati cu imense orgolii, au devenit evidente interesele comune ale unor segmente diferite ale societatii: independenta justitiei, intarirea statului de drept, consolidarea democratiei, integrarea in UE. Desi si-a schimbat de atatea ori numele ca partid, PSD a avut constant un deficit de legitimitate in relatia cu organizatiile active politic ale societatii civile, cu intelectualii critici. Iliescu, Nastase, Geoana si alti lideri pesedisti au acuzat mereu intelectualii si organizatiile societatii civile ca au sprijinit "dreapta", desi CDR sau Alianta DA cuprindeau partide afiliate la Internationala Socialista. In ultima vreme insa, dupa "schimbarea la fata" a lui Basescu si a Partidului Democrat, care au optat pentru identitatea "populara" (inca nu e clar ce inseamna ea pentru respectivii), acuzatia se apropie de adevar. Este o acuzatie onoranta. Demonizarea dreptei este un reflex propagandistic comunist, care nu poate sa dispara din mentalitatea unui om educat in spiritul comunismului dogmatic sovietic. Paradoxul este ca apare si la "juniori" precum Geoana, Diaconescu (care injura dreapta in limbaj suburban), Ponta (cu sloganul "Interzis la dreapta!"). Desi stanga insuficient reformata fesenisto-pesedista s-a aflat la putere in 11 din cei 16 ani de postcomunism, dreapta a definit permanent agenda politica si economica a modernizarii Romaniei. Dreapta democratica a impus principalele directii de dezvoltare economica (reforma capitalista) si politica (democratizarea, orientarea catre Occident - NATO si UE, iar acum intarirea statului de drept). Aceste orientari reprezinta interesul national al Romaniei. Era normal ca intelectualii independenti si grupurile active ale societatii civile sa sprijine programul de modernizare al dreptei si al capitalismului autohton. Iar valoarea agendei a fost recunoscuta implicit si explicit de catre stanga, fortata in ultima instanta sa o adopte.
Stanga lui Iliescu si Nastase n-a fost in stare sa impuna cat a fost la putere nici macar programul politic al Internationalei Socialiste, din care PSD face parte. Daca era cu adevarat o stanga democratica, iar nu una oportunista, se realiza de mult independenta justititiei, statul de drept. Oriunde se afla la putere stanga democratica, imperativul dreptatii sociale devine norma de stat. Desi pana la urma nu a avut alternativa si a trebuit sa accepte (strangand din dinti) dezvoltarea pietei libere si a capitalismului autohton, stanga lui Iliescu si Nastase a viciat profund dezvoltarea capitalismului. Stanga oportunista si corupta a impus reguli politice si economice atat de denaturate incat majoritatea intreprinzatorilor capitalisti nu au avut alta alternativa decat sa foloseasca mecanismul clientelar pentru a-si duce la capat afacerile. Sistemul clientelar autohton a fost atat de robust incat si-a subordonat justitia, serviciile secrete, intreprinzatorii capitalisti. De aceea, in momentul de fata este atat de dificil pentru DNA si alte organisme de control sa faca diferenta intre cei care au facut afaceri murdare si capitalistii autentici.
Emanciparea justitiei romane de controlul politic este un proces anevoios. Respingerea prin vot de catre Senatul Romaniei a ordonantei de urgenta a guvernului de dreapta prin care Parchetul National Anticoruptie se transforma in DNA si capata atributii intarite reprezinta un reflex al politicii stangii pesediste, pentru care este de neconceput ca noua putere nu isi va subordona justitia. Reactia de contestare a votului din Senat din partea unui grup restrans de organizatii ale societatii civile nu ar fi avut nici un ecou daca nu era mediatizata in primul rand de catre RealitateaTV, postul pe care recent capitalistul Sorin Ovidiu Vantu si l-a asumat public. Chiar daca societatea civila de la noi este inca debila, actiunea ei a fost potentata tocmai de interventia unor grupuri de interese. De fapt, grupurile de interese din Romania reprezinta partea cea mai influenta si mai dinamica a societatii civile. A decide care dintre aceste grupuri sunt "legitime" si care "nelegitime" este o aporie doar pentru semidocti, care nici macar nu au auzit de teoriile grupurilor de interese si de presiune. Intr-o tara de carcotasi, pesimisti si nefericiti, pana la urma se va intampla si ceva incurajator: independenta justitiei, deci aparitia statului de drept, posibile datorita presiunii aliantei dintre dreapta, capitalism si partea treaza a societatii civile. Mai ramane ca dreapta capitalista sa-si implineasca menirea: realizarea prosperitatii generale.

---

Despre autor: