UDMR submineaza economia nationala prin ADS

La inceputul mandatului sau, ministrul Gheorghe Flutur a creat impresia ca vrea sa faca o curatenie exemplara in ograda prea manjita a ADS. Dupa cateva controale de rutina, a decapitat fosta conducere a agentiei, dar numai pentru a instala in fruntea acestei institutii omul UDMR. Printre neregulile puse in carca fostei conduceri s-au numarat: "neincasarea unor arende si redevente, nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice, incasarea unor garantii de buna executie mai mici decat minima legala" si altele. In mod cu totul paradoxal, avantul lui Flutur s-a diminuat substantial in ultima vreme, starea de haos anterioara din interiorul ADS persistand in continuare. Daca la inceput, prin rezilierea contractului ilegal de arenda incheiat cu baronul PSD, Culita Tarata, s-a incercat ruperea pisicii-n doua, in ultimul timp cei doi se pare ca au cazut la pace. Iar aceasta intelegere de taina ar fi avut loc in capitala internationala a valsului, Viena.
Prejudicii de 80 de miliarde de lei pe an
ADS a luat fiinta prin Legea nr. 268/28 mai 2001, in subordinea actualului Minister al Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), avand un caracter temporar, pana la privatizarea tuturor domeniilor statului, adica in jur de sase, sapte ani. Conform art. 4 al respectivului act normativ, institutia este "finantata din resurse extrabugetare", iar veniturile realizate (art.6, alin. 1) "se pastreaza in conturi bancare purtatoare de dobanzi", veniturile realizate urmand a fi virate semestrial MAPDR. Incepand cu anul 2003, gratie "priceperii" directoarei economice Maria Petrescu, care s-a prevalat de Legea nr. 500/2002 a finantelor publice, veniturile ADS n-au mai fost pastrate in depozite bancare, fiind transferate Trezoreriei Statului, unde nu se acorda nici un fel de dobanda. In acest mod, ADS a inregistrat prejudicii directe de circa 80 de miliarde de lei pe an, care s-ar fi varsat catre MAPDR. Si vom explica de ce.
Din punct de vedere juridic, ADS ar fi trebuit sa i se aplice principiul de drept "Generalia specialibus non derogant, specialia generalibus derogant". Adica, legea generala nu deroga de la legea speciala, pe cand legea speciala deroga de la cea generala. In concluzie, Legea 268 (speciala) are intaietate in fata Legii 500 (generala). Interesant mai este si faptul ca Maria Petrescu, impreuna cu complicii sai, nu au adus la cunostinta Consiliului de Administratie si nici la cea a Ministerului Agriculturii decizia cu pricina, cele doua entitati fiind singurele abilitate in adoptarea unor astfel de hotarari, ministerul fiind ordonatorul principal de credite.
Cheltuieli stupide din bani publici
Pentru anul 2003, ADS a avut aprobat un buget de cheltuieli de 1030 de miliarde de lei. Din acesta, 131 de miliarde de lei au fost alocate pentru cheltuieli de capital, ce priveau in special consolidarea sediului ADS din Bucuresti, Bd. Carol nr. 17, vizavi de MAPDR. In loc sa se renoveze cladirea de patrimoniu a ministerului, ADS a obtinut o rectificare de buget, cheltuielile de capital fiind majorate la 210 miliarde de lei, bani necesari cumpararii unui sediu nou in Str. Stirbei Voda nr. 43 (fostul Trust de constructii Carpati). Cu alte cuvinte, o institutie cu caracter temporar a cheltuit o groaza de fonduri, ce pot fi amortizate in circa 30 de ani, cu toate ca institutia nu va supravietui atata vreme.
Pe de alta parte, MAPDR a alocat alte fonduri pentru consolidarea vechiului sediu al ADS pe care il are in patrimoniu, inregistrand o cheltuiala neperformanta ce ar trebui sa stea in atentia Curtii de Conturi a Romaniei. La fel cum trebuie verificate la sange identitatea si devizele constructorului care se ocupa de renovare.
Ca sa nu vorbim despre grupuri mafiote de interese sau despre alte afaceri veroase, in continuare ne vom referi la achizitii publice cel putin neperformante puse la cale de conducerea ADS de sub vechea guvernare. Institutia a achizitionat peste 200 de computere pentru un numar de 190 de salariati (inclusiv femei de serviciu, portari si soferi), pretul acestora depasind o mie USD/bucata. Asta inseamna ca s-a platit, in medie, cu 30% mai mult decat pretul de circulatie de pe piata IT de la acea vreme.
Haos in contabilitate
Conform Legii 268/2001, in termen de 90 de zile de la infiintare, ADS trebuia sa inventarieze toate terenurile cu destinatie agricola aflate in gestiune, lucru care nu s-a petrecut nici pana la ora actuala. In plus, la nivelul Directiei Economice a catastrofalei institutii, nu exista nici o evidenta clara a ceea ce s-a incasat ca venituri sau din vanzarea actiunilor pana in prezent. Haosul este atat de profund, incat in conturile contabile se inregistreaza in mod ilegal doar sumele facturate de Directia Urmarire Contracte (DUC), nu si debitul real. In acest mod, personaje ca penalul Culita Tarata - care a inghitit ca arendas Insula Mare a Brailei, pentru 20 de ani - s-au putut sustrage cu usurinta de la plata unor importante sume de bani datorate ADS, cu largul concurs al unor persoane santajabile si corupte infiltrate chiar de el in structura de conducere a ADS. Dintre acestea se remarca Mihai Ciobanu, fost director la Directia Urmarire Contracte a ADS, despre care vom vorbi mai tarziu.
Capusa nationala
Spuneam ca ADS n-a reusit nici pana in prezent sa determine cu exactitate terenurile agricole pe care le are in gestiune. Totusi, acest lucru s-a incercat in trei randuri, fara rezultate notabile, ba dimpotriva. Astfel, in 2000 se vorbea despre o suprafata de 1,1 milioane ha, in 2002 despre 1,2 milioane ha, iar in 2004 - 1,4 milioane ha. Ceea ce denota ca circa 300.000 ha au fost exploatate de diversi smecheri, fara ca acestia sa plateasca statului vreun leu, de vreme ce ADS nu a urmarit aceasta exploatare.
Fosta conducere a ADS, pentru a iesi, chipurile, din impas, a incheiat la sfarsitul anului 2004 un contract de prestari servicii cu o firma specializata in masuratori cadastrale. Valoarea intelegerii se ridica la circa 600 de miliarde de lei, din care s-au platit deja peste 100 de miliarde de lei. Tot din bani publici, de buna seama. De remarcat ca nici acest dubios contract n-a fost aprobat de Consiliul de Administratie al ADS, nefiind nici macar adus la cunostinta membrilor acestuia.
Inainte si dupa infiintarea acestei capuse nationale, in patrimoniul ADS au intrat 826 de societati comerciale de stat cu profil agricol. Dintre acestea, in perioada 2000-2004 au fost privatizate doar 288 de unitati, din care 103 inainte de promulgarea legii. Alte 352 de societati comerciale au intrat in lichidare si faliment, iar 99 au fost introduse in procedura de restructurare prin vanzare de active. Altfel spus, in perioada 2001-2004, ADS a reusit privatizarea prin vanzare de actiuni a mai putin de 25% din total, ceea ce indica o ineficienta strigatoare la cer.
Falimente datorate ADS
Atitudinea pasiva a ADS in administrarea societatilor comerciale si accelerarea procesului de privatizare au dus la intrarea a sute de firme in faliment, cu toate ca institutia avea posibilitatea instituirii unei administrari speciale pe o perioada de cel putin un an (Legea nr. 137/2002). De asemenea (conform Legii nr. 254/2002), avea posibilitatea de a acorda facilitati la plata datoriilor bugetare si chiar la stergerea unei parti importante a acestora. Desi in bugetul ADS au fost prevazute anual sume privind cheltuielile necesare inscrierii institutiei ca actionar, precum si cele necesare intocmirii documentatiei de privatizare, acestea nu au fost niciodata folosite din rea credinta, fiind deturnate in cu totul alte scopuri. De aceea, multe unitati agricole ce nu dispuneau de resursele financiare necesare derularii procesului de privatizare, au intrat in faliment sau n-au mai fost atractive, acumuland in continuare datorii fata de bugetul de stat si de partenerii privati.
Aceste deficiente (credem noi intentionate) au fost favorizate de faptul ca ADS n-a fost capabil sa intocmeasca o strategie la nivel national, pe care sa o si puna in aplicare, cu toate ca exista cadru legal.
Alte subminari ale economiei nationale
- N-a fost stabilit dreptul de proprietate al statului roman asupra multor suprafete de teren agricol, neinscriindu-se acest drept in cartile funciare, desi legea este foarte clara in acest sens.
- Nu s-a stabilit valoarea investitiilor de imbunatatiri funciare si nici a instalatiilor de irigat ingropate, aflate pe terenurile agricole din patrimoniul ADS.
- N-au fost aplicate prevederile legale la toate societatile, privind atestarea dreptului de proprietate privata a terenurilor de incinta. Aceasta anomalie a facut ca respectivele titluri de proprietate sa fie transformate in actiuni si valorificate prin vanzare in "interesul statului roman", terenurile din categoria de folosinta curti-constructii fiind concesionate ca teren neproductiv, pentru acestea nepercepandu-se redeventa (chirie).
- Nici pana la aceasta ora - desi fosta conducere a ADS a fost decapitata de ministru Gheorghe Flutur -, ADS n-a pus la punct o strategie clara privind darea in exploatare a terenurilor agricole si mai ales concesionarea acestora prin atribuire directa, unde s-au inregistrat cele mai mari hotii.
In atentia Parchetului General si DNA
1. Contractul de arenda din Insula Mare a Brailei
Culita Tarata, fost deputat PSD, supranumit lichidatorul padurilor nemtene si baronul cherestea - aflat la ora actuala, pentru a doua oara, sub cercetare penala - a incheiat prin firma sa, SC TCE 3 BRAZI SRL, un contract de arenda cu ADS, pe o perioada de 20 de ani. Intelegerea pe cat de ilegala, pe atat de secreta, departe de ochii opiniei publice, a fost parafata pentru exploatarea terenului in suprafata de 56.559 ha teren arabil, 196 ha pasuni si 250 ha amenajari piscicole. Redeventa a fost stabilita la 500 kg grau/ha/an pentru terenul arabil si 470 kg grau/ha/an pentru pasuni. La conducerea ADS la acea vreme se afla directorul general Cristian Candet, care nici pana la aceasta data n-a dat socoteala pentru ilegalitatile comise. Acesta a fost schimbat de Corneliu Popa, care a continuat politica de musamalizare a faradelegilor lui Culita Tarata, inceputa de predecesorul sau.
Initial, Popa s-a batut cu pumnii in piept ca va face curatenie in curtea ADS, ba chiar a intocmit cateva plangeri penale impotriva unor subordonati. Dar aceasta atitudine belicoasa a durat putin timp, directorasul fiind cumintit de superiorii sai pe linie de partid si de stat. Ministrul de la acea vreme, Ilie Sarbu, a ordonat un control la ADS, care s-a incheiat cu propunerea de sanctionare severa a lui Corneliu Popa. In schimbul renuntarii la atacurile la adresa lui Culita Tarata, Ilie Sarbu a inteles sa-l ierte pe Popa pentru ca si-a atacat un coleg de partid, ministrul refuzand sa semneze in cele din urma respectivele sanctiuni.
Fiecare transa de plata pentru Insula Mare a Brailei trebuia garantata de o garantie bancara sau alt mijloc de plata la termen, depusa la sediul arendatorului (ADS) in maximum cinci zile de la data scadentei anterioare. Neplata acesteia in termen de 30 de zile, calculata incepand cu prima zi lucratoare ce urmeaza datei scandente, sau orice alte nerespectari ale clauzelor contractuale, confereau arendatorului dreptul de a rezilia intelegerea in mod unilateral, oricand, si fara o formalitate prealabila ori de punere in intarzierea a acesteia, putandu-se executa "garantia de buna executare".
In complicitatea sa si cu scopul de a submina economia nationala, ADS n-a incheiat un act aditional pentru stabilirea redeventei cuvenite de baronul Tarata pentru amenajarea piscicola in suprafata de 250 ha, decat in anul 2004. Prejudiciul adus statului - minimum 500 de milioane de lei, la valoarea anilor respectivi.
La data semnarii contractului (2004) de catre Mihai Ciobanu - director al Directiei Urmariri Contracte -, care n-avea acest drept, ADS nu era detinatorul terenului, acesta aflandu-se in patrimoniul SC IMB SA care-si desfasura activitatea in insula. Prin aceasta escrocherie, numitii Ciobanu si Tarata au reusit neincasarea sumei de 200 de miliarde de lei de catre ADS, prin neinregistrarea obligatiilor reale de plata si de scutire de plata la redeventa, asa cum vom demonstra in continuare.
Mihai Ciobanu a fost angajat la ADS in aprilie 2002. In perioada 1998-2000 a fost director general la SC SEF PETROFOREST SA, apartinand baronului moldav Tarata. Intre 2000 si 2001, Ciobanu a fost transferat tot ca director general la SC COMPIL SA, o alta societate comerciala a baronului PSD. Datorita pozitiei ocupate gratie influentei politice a mentorului sau, coruptul Ciobanu a executat ilegal, dar fara cracnire ordinele acestuia, operand o scutire la plata redeventei pe anii 2003-2004, privind cantitatea de 28.000 de tone de grau, echivalentul a 3,6 milioane de euro, desi nu avea acest drept. Operatiunea nu poarta viza controlului financiar preventiv, n-a fost adusa in mod oficial la cunostinta Consiliului de Administratie al ADS si nici la cea a MAPDR, in calitate de principal ordonator de credite. Prin neinregistrarea penalitatilor stabilite in contractul de arenda si acceptarea unei documentatii falsificate privind unele calamitati naturale inchipuite si nerecunoscute de Guvern, s-a realizat un alt prejudiciu adus statului de 60 de miliarde de lei.
Dupa ultimele estimari ale actualei conduceri a ADS, datoriile acumulate de baronul penal, Culita Tarata, doar prin neplata redeventei datorate, se ridica la peste 300 de miliarde de lei, adica mai mult de opt milioane de euro.
2. Contractul de privatizare al SC AGROZOOTEHNICA SA Facaieni, Ialomita
Asociatia Agricola Zimbrul Teleorman, apartinand lui Marin Bucur, patronul restaurantului Capsa din Bucuresti, a cumparat intregul pachet de actiuni al SC AGROZOOTEHNICA SA Facaieni cu doar 2,19 miliarde de lei, cand unitatea avea stocuri de peste 40 de miliarde si 2,5 miliarde de lei disponibilitati banesti. In plus, asociatia a mai dobandit si dreptul de exploatare a unei suprafete de teren agricol de 9000 ha situat in Balta Ialomitei, avand in prezent datorii la plata redeventei catre ADS ce insumeaza peste 30 de miliarde de lei.
3. Contractul de privatizare al SC INSTITUTUL DE CERCETARI ALIMENTARE SA
Dan Voiculescu, presedintele Partidului Conservator, prin GRIVCO, a reusit cumpararea cu numai 3,8 miliarde de lei a institutului, societate ce detine cu titlu de proprietate un teren de 3,6 ha situat in Bucuresti, str. Garlei nr. 1. Numai valoarea terenului respectiv, avand in vedere preturile practicate in zona, se ridica la peste 16,5 milioane de euro.
4. Prin Ordonanta nr. 43/2003 s-a platit peste un milion de euro firmei SC AGROPOWER SRL Tuglui, fost actionar la SC CERVINA SA Segarcea, desi exista un raport de audit care atesta faptul ca, in realitate, AGROPOWER a devalizat CERVINA. Banii au fost achitati de catre MAPDR, care s-a conformat cu ochii inchisi deciziei Executivului.
Numai datoriile la redeventa rezultate din derularea contractelor ca urmare a rezilierii contractelor de concesionare/arenda se ridica la peste 1000 de miliarde de lei. Bani pe care ADS nu s-a sinchisit sa-i recupereze. De asemenea, aceeasi institutie catastrofala are de incasat penalitati pentru nerealizarea investitiilor de peste doua milioane de euro. Vinovate pentru aceste "gauri" la bugetul de stat sunt, pe langa fosta conducere centrala si cea a ministerului, directiile Urmarire Contracte, Juridica si Economocia din cadrul ADS.
Persoane vinovate aflate in libertate
La ora actuala, conducerea ADS i-a revenit UDMR, conform algoritmului politic al Aliantei. De la instalare, Barna Tanczos, noul director general numit, n-a reusit altceva decat sa constate starea dezastruoasa privind gestionarea bunurilor statului si-atat. In urma unor controale de anvergura s-a ajuns la concluzia de bun simt ca ADS ar fi trebuit desfiintata imediat dupa ce a luat fiinta, masura prin care economia nationala poate ca n-ar mai fi fost subminata in mod organizat, asa cum s-a intamplat. In perioada 12.01 - 4.03.2005, un colectiv de consilieri din cadrul Corpului de control al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si a altor directii de specialitate din minister a verificat modul in care au fost incheiate, intre 2001 si 2004, contractele de privatizare, concesiune si arendare, intocmind chiar o lista de vinovati pentru ilegalitatile comise. Iat-o:
- Ilie Sarbu, fost ministru, actual senator PSD;
- Petre Daea, fost secretar de stat si ministru, actual senator PSD;
- Elena Leaota - director la Directia Fitosanitara;
- Gheorghe Voicu - director la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila;
- Izabela Smochina - director adjunct la aceeasi institutie;
- Cristian Candet - fost director general ADS;
- Corneliu Popa - fost director general ADS;
- Mihai Ciobanu - fost director la Directia Urmarire Contracte a ADS;
- Catalin Sandu - director Directia Juridica a ADS;
- Maria Petrescu - director Directia Economica a ADS;
- Serban Arisanu - sef serviciu la Directia Urmarire Contracte a ADS;
- Alina Bajan - consilier Directia Juridica a ADS;
- Lavinia Ciscoiu - consilier juridic la Directia Urmarire Contracte a ADS.

---

Despre autor: