Guvernul si Senatul, date in judecata pentru secretomanie

Mai multe institutii publice centrale si locale, in frunte cu Guvernul si Senatul Romaniei, sunt chemate sa raspunda in instanta pentru secretomania de care dau dovada atunci cand li se solicita informatii de interes public. Initiativa apartine Institutului pentru Politici Publice (IPP) si beneficiaza de asistenta Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Cele doua organizatii neguvernamentale au prezentat ieri, in conferinta de presa, o serie de cazuri in care autoritatile publice au preferat opacitatea transparentei, incalcand flagrant normele nationale si internationale privind accesul la informatii. In acest moment, IPP se judeca, intre altii, cu Guvernul si Senatul Romaniei, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apararii Nationale, Curtea de Conturi, directiile Finantelor Publice Iasi si Satu Mare. Litigiul cu Executivul are la baza contractul semnat cu firma Bechtel; Senatul a fost fost chemat la proces pentru ca nu vrea sa spuna cat au cheltuit parlamentarii cu plimbarile prin strainatate; MAI - pentru ca tine la secret fisele de post ale consilierilor ministrului, Curtea de Conturi - pentru ca nu vrea sa difuzeze rapoartele financiare depuse de partide la finalul campaniei electorale 2004. Potrivit directorului de programe al IPP, Adrian Moraru (foto), institutiile publice au tendinta mai degraba sa clasifice cat mai multe acte decat sa dea publicului toate informatiile de interes public pe care le produc sau le gestioneaza.
Bechtel si EADS
Guvernul a fost dat in judecata cu privire la accesul la contractele Bechtel, EADS si Vinci inca de pe vremea Cabinetului Nastase. "Instalarea Cabinetului Tariceanu nu a adus nici o schimbare de atitudine a Guvernului, desi in nenumarate ocazii premierul a declarat ca este suporterul transparentei contractelor publice", a spus Moraru. El a mentionat ca, in cazul contractului cu Bechtel, Executivul a transmis ca nu se pune problema declasificarii acestui document, iar secretarul general Mihai Voicu tine cu dintii in instanta de acest "secret de stat". La EADS s-a facut public doar contractul-cadru, iar anexele - cele mai importante - au ramas clasificate. Nimeni nu a vazut datele din caietul de sarcini, oferta vanzatorului sau centralizatorul de conturi anuale.
Cazul Rosia Montana
Populatia nu are voie sa stie cum va sapa cianura in Muntii Apuseni dupa ce cautatorii de aur se vor pune pe treaba. Potrivit Catalinei Radulescu, avocat al CRJ, Agentia Nationala de Resurse Miniere a clasificat integral orice fel de licente de exploatare, desi acestea contin si informatii de mediu a caror comunicare este obligatorie conform legislatiei de profil. De notorietate este cazul Rosia Montana. La capatul unui proces intentat de CRJ Agentia de Protectie a Mediului Alba, Curtea de Apel Targu Mures a obligat parata sa furnizeze informatii de interes public, anume documentatia depusa de Rosia Montana Gold Corporation in vederea obtinerii unui acord unic de mediu. "Am observat, cu acest prilej, ca societatea Gold Corporation avea acces la <<secretele de serviciu>> ale Agentiei pentru Resurse Minerale, iar noi nu", a mentionat Catalina Radulescu.
Senatul, cel mai cel
Camera legislativa condusa de Nicolae Vacaroiu (PSD) este, potrivit reprezentantilor IPP si CRJ, cea mai harnica institutie in clasificarea informatiilor. Senatul tine la secret tot ce se poate: de la stenogramele Biroului permanent, la cheltuieli si listele de prezenta ale parlamentarilor. Agatandu-se de prevederile Legii privind protectia informatiilor clasificate si de normele privind protectia informatiilor secrete de serviciu, conducerea acestui for legislativ clasifica informatii in mod discretionar, producand prejudicii intereselor publice si principiilor fundamentale ale unui stat de drept. "Este absolut aberant sa spui ca tot ceea ce se discuta in Biroul permanent este secret de serviciu. Ar insemna ca, atunci cand senatorii relateaza ziaristilor ce s-a intamplat la sedinta ei trebuie anchetati pentru ca dezvaluie secrete", a subliniat Adrian Moraru.
Comportament aberant
El a atras atentia ca alte institutii, precum MAI, "se ascund ridicol in spatele unor invocate norme NATO de clasificare a informatiilor". "Obsesia de a clasifica totul merge pana la capat. Astfel - spre exemplu - pentru ca nu cumva interesele NATO sa fie periclitate, MAI a clasificat fisele de post ale tuturor angajatilor de la ministru si pana la sofer, indiferent daca acestia desfasoara sau nu o activitate care necesita cu adevarat sa fie acoperita de confidentialitate". IPP a descoperit ca inclusiv fisa de post a consilierului personal al ministrului Blaga pentru implementarea transparentei la nivelul institutiei este secreta. In astfel de cazuri, spune Moraru, Institutul a intalnit in instanta un "comportament aberant" al procurorilor care participa la proces pentru a apara interesele statului ca institutie ce isi doreste ca informatiile sa fie clasificate, ci nu sa reprezinte interesul public si sa constate clasificarea abuziva a documentelor.
Instantele judeca stramb
Reprezentantul IPP a adaugat ca atat institutiile publice - in refuzul de a pune la dispozitie documente publice -, cat si instantele au tendinta de a acorda prioritate normelor metodologice, nu Legii accesului la informatii, cum ar fi normal. Moraru a apreciat, in concluzie, ca dincolo de succesele raportate "la norma" publicului si oficialilor europeni de catre autoritatile romane, realitatea este ca accesul la informatii publice este, in continuare, obstructionat de foarte multi factori. "Comportamentul tipic statului comunist-totalitar de a-si acoperi incompetenta si coruptia printr-un zid de secretomanie intre activitatea institutiilor publice si cetatenii se regaseste inca in cazul anumitor institutii publice, atat centrale, cat si locale.
Cu cat tipul informatiilor publice solicitate de ONG tin de cheltuirea banilor publici sau de relatiile contractuale dintre autoritatea publica si parteneri externi, apropiati sau nu ai unor partide, cu atat institutiile pun mai multe piedici in calea accesului la informatii", a mai spus Moraru. la randul lor, reprezentantii CRJ au facut un apel pentru abrogarea sau modificarea actelor normative care restrang in mod nejustificat accesul la informatii, pentru eliminarea categoriei informatiilor secrete de serviciu, pentru stabilirea unei proceduri de clasificare a unor informatii secrete de stat care sa nu aduca atingere valorilor democratiei si pentru instituirea unei proceduri de declasificare in fata instantei de judecata care sa fie coerenta si posibila.
Ministerul Justitiei da informatii pe dolari
Adrian Moraru, director de programe al Institutului pentru Politici Publice, dezaproba atitudinea Ministerul Justitiei fata de persoanele care solicita informatii de interes public. Moraru a dezvaluit ieri, intr-o conferinta de presa, ca a solicitat institutiei conduse de Monica Macovei o copie a listei organizatiilor neguvernamentale care activeaza in Romania. I s-a raspuns ca pentru fiecare nume de organizatie trebuie sa plateasca cate un dolar si ca exista in jur de 45.000 de astfel de entitati. "Le-am propus sa le punem la dispozitie un compact disc pe care sa ne copieze informatiile solicitate, insa nu au fost de acord. Daca asa intelege Monica Macovei sa faciliteze accesul la informatiile de interes public, atunci nu mai stiu ce sa zic", a adaugat Moraru.

---

Despre autor: