Cenzura CIA
Participantii la reuniunea de la Springfield, Virginia, au abordat subiecte extrem de sensibile, inspirate din actualitate. Pe ordinea de zi s-au aflat prezentari cu titluri incendiare: "Crize spirituale ale agentilor operativi", "Lectii de la Abu Ghraib", "Perfidia spionajului", sau "Asasinatul: vis si cosmar". Totusi, libertatea de exprimare nu a fost totala. CIA si-a exercitat dreptul de a evalua in avans o parte dintre lucrari, invocand motive de securitate nationala. Asa se face ca un expozeu cu privire la "extradarea extrajudiciara" ("rendition) a fost ciopartit de cenzorii Agentiei. Acestia au eliminat aproape un sfert din textul initial, care avea 23 de pagini. Autoarea lui, Melissa Boyle Mahle, a fost nevoita sa renunte sa-si mai prezinte lucrarea, care devenise neinteligibila.
Paul Gimino, purtatorul de cuvant al CIA, a explicat ca nu este vorba despre cenzura, ci doar despre dreptul Agentiei de a verifica lucrarile fostilor angajati, pentru a se asigura ca acestia nu dezvaluie informatii clasificate. Acest drept este garantat de contractul pe care fiecare angajat al serviciilor secrete il semneaza in prima zi de munca.
Mahle a lucrat vreme de 14 ani pentru CIA, majoritatea timpului ca agent operativ in Orientul Mijlociu. A trecut in rezerva in 2002, devenind consultant pe probleme de politica externa in domeniul privat. Ea a explicat pentru "New York Times" de ce a tinut sa participe la reuniunea de la Springfield: "Ca ofiter de informatii, te confrunti zilnic cu dileme morale". Dileme pentru care - sustine Mahle - nimeni nu te pregateste. Ea si-a amintit ca, in perioada de instructaj, a fost invatata cum sa respecte regulile Agentiei si a asimilat notiuni solide de legislatie. Nu a existat, insa, nici un curs cu privire la etica profesiei sale. A fost obligata sa-si caute singura reperele. Melissa Boyle Mahle povesteste ca, de cate ori se afla in fata unei decizii dificile, obisnuia sa se intrebe ce ar zice mama ei, sau sa-si imagineze propria reactie daca ar fi citit despre subiectul respectiv pe prima pagina a unui ziar american. Si-ar fi dorit, insa, ca cineva sa o fi invatat sa gestioneze astfel de situatii intr-un mod mai riguros: "Esti varful de lance si nimeni nu va lua deciziile in numele tau".
Reguli si limite
Ideea unui cod etic pentru lucratorii serviciilor secrete nu incanta pe toata lumea. Exista numeroase voci care sustin ca o asemenea initiativa este aberanta. Ca persoanele cu probleme de constiinta ar trebui sa stea pur si simplu departe de spionaj. Un exponent al acestui curent de opinie este Duane R. Clarridge, fost ofiter al CIA cu o experienta operativa de 33 de ani. El a declarat pentru "New York Times": "Toata discutia asta nu are nici un sens. Din multe puncte de vedere, tot ceea ce tine de spionaj este lipsit de etica. Spionii opereaza sub identitati false, mint in legatura cu activitatea lor, mituiesc si santajeaza straini pentru a-i convinge sa-si tradeze tara."
Clarridge a fost condamnat, in 1991, pentru marturie mincinoasa, dupa ce Congresul american i-a ascultat depozitia in scandalul Iran-contras. A fost gratiat, in 1992, de presedintele George H. W. Bush. Clarridge considera ca "etica muncii informative" este un oximoron, o contradictie in termeni. El explica: "Moralitatea nu este un criteriu (pentru serviciile secrete - n.n.). Nu a fost si nu va fi niciodata. Daca vrei un serviciu de informatii adevarat. Daca nu, limiteaza-te doar la un minister de Externe."
Si totusi, lucrurile ar trebui sa fie mai nuantate, insista sustinatorii "codului etic". Chiar si in lumea bizara a serviciilor secrete trebuie sa exite niste reguli, niste limite "morale". Dezbaterile au pornit de la cazuri concrete. S-a pus, de exemplu, intrebarea cate "victime colaterale" din randul populatiei civile pot fi "sacrificate" pentru eliminarea unui lider terorist. Care este limita de la care carnagiul nu mai poate fi justificat? Pentru a nu risca viata propriilor agenti, CIA prefera sa utilizeze, in zonele dificile din Afganistan, Pakistan sau Irak, rachete lansate din avioane militare, cu sau fara pilot. Astfel de atacuri au rareori precizie chirurgicala. Probabilitatea ca printre victime sa se afle si civili nevinovati este foarte mare.
Chiar si atunci cand nu este vorba de situatii "pe viata si pe moarte", deciziile pot fi foarte dificile din punct de vedere moral. Aceasta este si parerea lui Jan Goldman, un veteran al serviciilor secrete, in prezent profesor la Joint Millitary Intelligence College. El a publicat recent o lucrare intitulata "Etica spionajului", in care analizeaza 22 de scenarii "ipotetice". Printre acestea, cel al unei agente care - pentru a se infiltra intr-o organizatie terorista - ar trebui sa se culce cu un suspect odios, sau cel al unui ofiter de informatii obligat sa aleaga intre a-si proteja un informator valoros, sau a-l lasa sa plateasca pentru crimele sale.
Politizarea informatiilor
Dilemele morale nu sunt, asa cum am putea crede, monopolul agentilor operativi. Nici analistii - a caror activitate este mai putin spectaculoasa si, in general, lipsita de riscuri - nu sunt scutiti de astfel de framantari. Ei trebuie sa decida zilnic care sunt informatiile care vor ajunge pe masa de lucru a decidentilor politici. Selectie nu lipsita de implicatii etice - este de parere Melvin A. Goodman, care a lucrat ca analist la CIA intre 1966 si 1990. El a vorbit, din proprie experienta, despre politizarea procesului de triere si prelucrare a informatiilor, in epoca Razboiului Rece. Fenomen care, in opinia lui Goodman, s-a repetat in perioada premergatoare razboiului din Irak. Serviciile secrete americane au fost aspru criticate pentru ca au oferit concluzii complet eronate cu privire la asa-zisul arsenal de distrugere in masa al regimului de la Bagdad. Rapoartele fanteziste ale Agentiei au fost utilizate pentru a justifica invazia din martie 2003. Melvin Goodman crede ca aceste erori nu s-au datorat incompetentei analistilor, ci dorintei acestora de a produce rapoarte in concordanta cu linia oficiala a Administratiei Bush. El a explicat: "Impresia mea este ca in spatele fiecareia dintre problemele referitoare la informatiile din perioada premergatoare razboiului se afla o problema de etica". Exemplele nu lipsesc. De la modul in care a fost gestionata sursa "Curveball" (citata in mod repetat, desi credibilitatea sa fusese de la inceput pusa sub semnul intrebarii), pana la modul in care, din datele existente, au fost selectate numai cele care sustineau teza arsenalului neconventional irakian.
"Pregatire etica" la CIA
Organizatorii reuniunii de la Springfield, Virginia, au incercat sa evite orice fel de partizanat politic. Initiativa nu s-a dorit o critica la adresa politicilor agresive ale Administratiei Bush, cu toate ca, in mod evident, unele dintre practicile adoptate in cadrul "razboiului impotriva terorismului" au generat dezbateri. O premiera necesara, considera organizatorii, precizand ca domeniul "eticii serviciilor de informatii" abia se naste. Purtatorul de cuvant al CIA, Paul Gimigliano, nu pare sa fie de acord cu ultima afirmatie. El a declarat ca Agentia dispune deja de un "program solid de pregatire etica" pentru angajatii sai, care se concentreaza pe "integritate, onestitate si responsabilitate". In cadrul acestor cursuri, sunt analizate inclusiv studii de caz. La randul sau, purtatoarea de cuvant a lui John Negroponte, directorului Informatiilor Nationale, a precizat ca ofiterii americani beneficiaza de pregatirea juridica adecvata responsabilitatilor lor, fiind instruiti si cu privire la anumite reguli etice, cum ar fi cele care trebuie sa functioneze in cazul conflictului de interese.
Responsabilii serviciilor secrete americane nu au fost, se pare, prea incantati de initiativa de la Spriengfield. Sub protectia anonimatului, cativa participanti la reuniune au declarat ca multi dintre colegii lor au refuzat sa li se alature, de teama unor "bile negre" la dosar.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Transformă-ți grădina într-un paradis: 10 obiecte de decor potrivite pentru...
Sursa: garbo.ro
-
Premieră pentru Revolut: Lansează refinanțarea creditelor
Sursa: futurebanking.ro
-
Psihologii dezvăluie cele 15 calități pe care femeile le caută în bărbații cu...
Sursa: kudika.ro
-
Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei: Nu îmi pun...
Sursa: wall-street.ro