Macovei a desfiintat SIPA

Culegere de informatii in afara legii
Macovei a decis sa desfiinteze DGPA in urma criticilor aparute in legatura cu activitatea Directiei desfasurata pana in aprilie 2005, cand a propus schimbarea conducerii institutiei. Raportul Comisiei Europene din 2004 sublinia ca Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie "era deficitar in termeni de transparenta si raspundere, existand raportari privind implicarea sa in abuzuri ale drepturilor omului in inchisori si influentarea sistemului judiciar". Conducerea DGPA a realizat, in perioada aprilie - octombrie 2005, o evaluare a activitatii si metodelor de lucru ale DGPA/SIPA. Concluziile evaluarii au aratat ca nu existau reguli clare sau nu au fost respectate prevederile legale privind controlul alocarii si utilizarii fondurilor, circuitul informatiei sau protectia datelor cu caracter personal. Potrivit MJ, nu au fost respectate dispozitiile privind pastrarea documentelor pentru perioade cuprinse intre 5 si 30 ani, au fost distruse documente doar dupa 1 - 1,5 ani, in baza dispozitiei fostei conduceri a DGPA, iar informatii clasificate transmise diferitelor institutii nu au fost inregistrate in arhivele DGPA. Evaluarea a relevat si aspecte negative privind depasirea atributiilor in obtinerea si folosirea informatiilor. Astfel, in 2002, directorul SIPA a dispus birourilor teritoriale, in afara cadrului legal, sa culeaga date privind fapte de coruptie comise de magistrati si alte oficialitati. Potrivit raportului de monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005, acesta mentioneaza ca "avand in vedere abuzurile care au fost inregistrate pana in martie 2005, raman intrebari asupra ratiunii existentei a unui serviciu de securitate, partial militarizat, in cadrul Ministerului Justitiei, exprimand preocuparea cu privire la posibila utilizare, in viitor, a unei astfel de structuri, pentru activitati in afara sistemului penitenciar". Patrimoniu DGPA va fi inventariat si predat Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Arhivele si documentele in lucru ale DGPA urmeaza a fi inventariate si transferate Arhivelor Nationale si institutiilor din sistemul de aparare, siguranta nationala si ordine publica. De asemenea, eliberarea certificatelor de securitate pentru magistrati va fi facuta de SRI. Totodata, Macovei a reclamat ca, in perioada in care serviciul a fost condus de Marian Ureche, au fost culese informatii dincolo de atributii, fiind tinuta o evidenta paralela, despre care insa nu exista documente, pentru a se putea spune cine a fost urmarit ilegal. Macovei a aratat ca Ministerul Justitiei va face o plangere fata de cei vinovati de aceste nereguli constatate.
Santaj si politie politica
Anul trecut, seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor de atunci, magistratul Emilian Stanisor, i-a cerut ministrului Monica Macovei inghetarea activitatii DGPA (fosta SIPA) pana la legalizarea si clarificarea atributiilor serviciului de informatii al Ministerului Justitiei. Stanisor acuza DGPA de santaj si practici de politie politica, motivand ca structura este in afara legii si ca se ocupa de santaje si de practici ilegale in interiorul locurilor de detentie din tara. Fostul sef al Penitenciarelor a facut atunci referire la o actiune de la Penitenciarul Colibasi, cand o persoana care vizita un detinut a fost perchezitionata de lucratori DGPA, fara ca administratia penitenciarului sa stie despre existenta vreunei autorizatii emise de vreo instanta in acest sens. Persoana perchezitionata vizita un detinut care avea atasata o camera ascunsa audio-video, la gulerul uniformei. Detinutul a declarat conducerii penitenciarului ca a fost amenintat si santajat cu o alta inregistrare pentru a participa la actiunea serviciului.
Condusa de un securist
DGPA, fostul SIPA, avea ca atributii obtinerea, verificarea, prelucrarea si valorificarea informatiilor din domeniul sigurantei nationale obtinute din mediul penitenciar. Principalele sale obiective erau cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor la adresa sigurantei nationale, identificarea persoanele incarcerate care au avut legaturi cu organizatii sau grupari teroriste si pe acelea care intentioneaza organizarea unor actiuni violente in penitenciare.
Totusi, acest serviciu informativ a fost acuzat de magistrati ca face politie politica. De altfel, proba apartenentei fostului sef al SIPA, Marian Ureche, la structurile politiei politice a fost publicata in 2004, in Monitorul Oficial al Romaniei de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Marian Ureche figura in M.O. la pozitia 1 pe o lista a ofiterilor si subofiterilor de Securitate care au desfasurat activitati de politie politica inainte de '89. In 2002, istoricul Marius Oprea a dezvaluit faptul ca Ureche a fost una dintre persoanele care l-au tinut sub supraveghere informativa pe ilustrul filozof si istoric al religiilor Petru Culianu. Istoricul Marius Oprea a castigat procesul de insulta si calomnie care i-a fost intentat de catre Ureche. Magistratii de la Judecatoria Sectorului 1 din Capitala au respins actiunea formulata de catre Ureche, atat pe latura penala, cat si civila.

---

Despre autor: